Revista Română de Medicină Veterinară
In the Romanian Review of Veterinary Medicine are published scientific reports and syntheses, original works and proceedings, from the medical veterinary domains. Articles are considered for publication depending on: scientific value, originality of the research and the manuscript submission date. Manuscript received by the Editorial staff will be reviewed by the selected Scientific reviewers. If reasonable corrections are necessary, these will be made by the Editorial staff. The articles may be rejected without peer-review, if they do not comply with the editorial recommendations to authors or are beyond the scope and aims of this Review. In this cases, the Editorial staff reserves the right to return the rejected article for revision to the authors.
In Revista Română de Medicină Veterinară (Rev Rom Med Vet) sunt publicate referate ştiinţifice, articole de sinteză, lucrări originale şi prelucrări, din domeniul medicinii veterinare. Articolele sunt luate în considerare în vederea publicării în funcţie de: valoarea lor ştiinţifică, originalitatea cercetărilor şi data depunerii manuscriselor. Lucrările primite la Secretariatul Revistei, vor fi controlate ştiinţific de către referenţii de specialitate selectaţi. Dacă după recenzie sunt necesare corecturi rezonabile, acestea vor fi făcute la redacţie de către colectivul editorial. Lucrările pot fi respinse fără recenzare când nu respectă recomandările editoriale pentru autori, ori scopul şi obiectivele Revistei. În aceste cazuri, Redacţia îşi rezervă dreptul de a returna manuscrisele autorilor, pentru revizuire.
Cover 1 photo: Influence of monochromatic green led light on the development of pineal gland structure in chickens
(Fig. 2d, p. 49)
Download PDF
D. GORDON
D. MĂRCUȚAN
Anamaria COZMA-PETRUȚ
D. HODOR
V. D. COTUȚIU
V. COZMA
ABSTRACT
Grazing sheep are commonly infected by various parasites, mainly due to their permanent contact with both intermediate hosts and the parasite’s developmental stages. Prevalence is significant in small ruminants worldwide. The pulmonary strongylatosis complex in sheep is produced by different species of nematodes from the genera Dictyocaulus, Protostrongylus, Mullerius, Cystocaulus, and Neostrongylus, posing animal welfare and economic concerns. Diagnostic methods in grazing animals usually include faecal examination and, in severe cases, necropsies. Macrocyclic lactones and benzimidazoles are commonly used to treat lungworm infections. It is therefore the aim of our study to identify the species infecting grazing sheep as well as to evaluate the efficiency of eprinomectine and ivermectine in the therapy of parasitic pneumonia in northern Transylvania, Romania. The study was carried out on two flocks of sheep originating from two locations within Bistrița-Năsăud County. A total of 144 sheep were examined in each flock. The study included three lots/flock, each consisting of three age groups, with each group made up of 12 sheep. For each group of 12 treated sheep/age group, 12 control sheep were used. Statistical analysis was done using the SPSS software by employing the student’s t-test and Welch’s ttest. Four species were identified by way of faecal examination: Dictyocaulus filaria, Protostrongylus rufescens, Muellerius capillaris, Cystocaulus ocreatus,P.rufescens, and M. capillaris were most prevalent. While both molecules showed a good efficiency against these species, Ivomec Plus appeared more reliable, mainly 28 days post-therapy. No statistically significant differences could be observed between the two. Due to the advantages eprinomectin offers farmers, it could gradually replace ivermectins in the future. More in-depth studies would be required to also assess anthelmithic resistance in grazing sheep before categorically recommending one of the two products.
Keywords: Dictyocaulus filaria, Muellerius capillaris, Protostrongylus rufescens, Cystocaulus ocreatus, macrocyclic lactones
REZUMAT
Ovinele la pășunat sunt frecvent infestate de o varietate mare de paraziți. Motivul principal rezidă în contactul permanent al ovinelor atât cu gazdele intermediare cât și cu stadiile de dezvoltare ale paraziților. Prevalența acestora la nivel global este semnificativă. Complexul strongilatozelor pulmonare la ovine este produs de diferite specii de nematode din genurile: Dictyocaulus, Protostrongylus, Mullerius, Cystocaulus și Neostrongylus, ridicând probleme economice fermierilor și de bunăstare a animalelor afectate. Metodele de diagnostic la rumegătoarele mici includ, de obicei, examenul coproparazitologic precum și cel morfopatologic, în cazuri severe. Lactonele macrociclice și benzimidazolii sunt grupele cele mai utilizate în tratamentul strongilatozelor pulmoare. Prin urmare, scopul studiului nostru este de a identifica speciile care infestează ovinele la pășunat, precum și de a evalua eficiența eprinomectinei și a ivermectinei în terapia pneumoniei parazitare, la animale din nordul Transilvaniei. Studiul a fost realizat pe două turme de oi provenind din două localități din județul Bistrița-Năsăud. Un număr total de 144 de oi din fiecare turmă au fost examinate.Turmele au fost divizate în 3 loturi, fiecare lot la rândul lui fiind divizat în 3 grupe de vârstă, fiecare din acestea fiind alcătuite din 12 ovine. Pentru fiecare grupa de 12 oi tratate s-au utilizat alte 12 oi ca și control. Analiza statistică a fost realizată folosind software-ul SPSS prin aplicarea testelor student’s t-Test și Welch’s t-Test. Au fost identificate patru specii de nematode pulmonare ca urmare a examenului coproparazitologic: Dictyocaulus filaria, Protostrongylus rufescens, Muellerius capillaris, Cystocaulus ocreatus. P. rufescens și M. capillaris au fost cele mai prevalente dintre acestea. Deși ambele molecule au demonstrat o bună eficiență împotriva acestor specii de nematode, Ivomec Plus s-a dovedit relative mai potent, în special la 28 zile post-terapie. Totodată nu au putut fi observate diferențe statistice semnificative între eficiența celor două molecule. Cu toate acestea, datorită avantajelor pe care eprinomectina le oferă fermierilor, aceasta ar putea înlocui treptat ivermectinele în viitor. Studii mai amănunțite sunt necesare pentru a evalua și rezistența la antihelmintice la aceste animale înainte de a recomanda categoric unul dintre cele două produse.
Cuvinte cheie: Dictyocaulus filaria, Muellerius capillaris, Protostrongylus rufescens, Cystocaulus ocreatus, lactone macrociclice
Download PDF
A. ALIŠAH
A. JUSIĆ
A. BEŠIĆ
E. DERVIŠEVIĆ
A. PIVIĆ
A.S. CSIPLO
ABSTRACT
While there are several studies describing the effects of alcohol and benzodiazepines on the physiological and psychological parameters of laboratory rats, few studies describe their overall effects on their social behaviour. Understanding these factors can serve as solid evidence for further research in humans’ social behaviour and contribute to future investigations in animal behaviour and welfare. The aim of our study was to determine the effects of alcohol and a type of benzodiazepine on the behaviour of rats over a period of 24 hours, separately. A sample of 21 Wistar laboratory rats kept in a confined environment was used to determine our findings. Obtained data were analysed and compared statistically with a control group described in a previous study. Inferential statistics indicate that by conventional criteria the difference is considered not to be statistically significant (the two-tailed P value equals 0.9509) between the two analysed studies evaluating various behavioural patterns, according to the T-test. The analysis, therefore, revealed that both substances could interfere with the normal social behaviour of laboratory rats, potentially leading to either positive or negative effects on their behaviour; however, these results are not necessarily notable.
Keywords: laboratory rats, wine, diazepam, welfare
REZUMAT
Deși există mai multe studii care descriu efectele alcoolului și ale benzodiazepinelor asupra parametrilor fiziologici și psihologici ai șobolanilor de laborator, puține studii descriu efectele globale ale acestora asupra comportamentului lor social. Înțelegerea acestor factori poate servi drept dovezi solide pentru cercetările ulterioare privind comportamentul social al oamenilor și poate contribui la investigațiile viitoare privind comportamentul și bunăstarea animalelor. Scopul studiului nostru a fost de a determina efectele alcoolului și ale unui tip de benzodiazepine asupra comportamentului șobolanilor pe o perioadă de 24 de ore, separat. Un eșantion de 21 de șobolani de laborator Wistar ținuți întrun mediu închis au fost utilizați pentru a determina rezultatele noastre. Datele obținute au fost analizate și comparate statistic cu un grup de control descris într-un studiu anterior. Statisticile inferențiale indică faptul că, în conformitate cu criteriile convenționale, se consideră că diferența nu este semnificativă din punct de vedere statistic (valoarea P este egală cu 0,9509) între cele două studii analizate care evaluează diverse modele comportamentale, conform testului T. Prin urmare, analiza a arătat că ambele substanțe ar putea interfera cu comportamentul social normal al șobolanilor de laborator, putând duce la efecte pozitive sau negative asupra comportamentului acestora, însă aceste rezultate nu sunt neapărat notabile.
Cuvinte cheie: șobolani de laborator, vin, diazepam, bunăstare
Download PDF
Andreea Loredana SAVANCEA
Maria CRIVINEANU
Diana Mihaela ALEXANDRU
ABSTRACT
The Hazard Analysis Critical Control Point (HACC P) system is an effective risk management tool used in various industries to control risks associated with production processes. Originally developed for the food industry, HACCP is now successfully applied in various fields. The main purpose of this study was the implementation and evaluation of the HACCP system for the production of complementary food and supplements for pets. The implementation of the HACCP system is a legislative requirement regarding complementary food for pets, according to European regulations. In this context, the HACCP system was specifically adapted to meet these requirements and to ensure the production of safe and high-quality products.
Keywords: HACCP, nutritional supplement, animal complementary food
REZUMAT
Sistemul Hazard Analysis Critical Control Point (HA CCP) este un instrument eficient de gestionare a riscurilor, utilizat în diverse industrii pentru a controla riscurile associate cu procesele de producție. Inițial dezvoltat pentru industria alimentară, HACCP este acum aplicat cu success în diferite domenii. Scopul principal al acestui studiu a fost implementarea și evaluarea sistemului HACCP pentru producția de hrană complementară și suplimente pentru animale de companie. Implementarea sistemului HACCP este o cerință legislativă în ceea ce privește hrana complementară pentru animale de companie, conform reglementărilor europene. În acest context, sistemul HACCP a fost adaptat specific pentru a răspunde acestor cerințe și pentru a asigura producția unor produse sigure și de înaltă calitate.
Cuvinte cheie: HACCP, supliment nutritiv, hrană complementară animale
Download PDF
Cosmina Andreea DEJESCU
Iulia MELEGA
Tamara Titanilla KISS-PRUTEANU
L. OANA
Lucia-Victoria BEL
ABSTRACT
Training is a fundamental aspect of surgical education, particularly in veterinary medicine, where it enhances technical precision, reduces errors, and familiarises surgeons with procedures before operating on live patients. However, constraints such as ethical concerns, budget cuts, and limited access to live animal models have hindered hands-on surgical practice for veterinary students, often leaving them underprepared. To address this issue, simulators have become essential tools for teaching minimally invasive surgery (MIS), a field requiring distinct skills from open surgery. In this study, a 3D-printed simulator specifically designed for rabbit laparoscopic ovariohysterectomy (ROVHLS) was developed using CT scan images to replicate anatomical structures. The simulator’s effectiveness as a teaching instrument was evaluated by veterinary students, who found it to be a realistic and valuable tool for practising laparoscopic techniques. While feedback was generally positive, some participants suggested improvements to enhance the model’s realism, particularly in terms of tissue texture and procedural complexity. Overall, the ROVHLS model serves as a promising step toward improving surgical training, particularly in species-specific procedures, though further refinement is needed to bridge the gap between simulation and real-life surgery.
Keywords: simulator, rabbits, laparoscopy, ovariohysterectomy, 3D printing
REZUMAT
Antrenamentul este un aspect fundamental al educației chirurgicale, în special în medicina veterinară, unde îmbunătățește precizia tehnică, reduce erorile și familiarizează chirurgii cu procedurile înainte de a opera pacienți vii. Cu toate acestea, constrângerile precum preocupările etice, reducerile de buget și accesul limitat la modele cum ar fi animalele vii îngreunează practica chirurgicală pentru studenții la medicină veterinară, conducând la pregătirea mai slabă a acestora. Pentru a aborda această problemă, simulatoarele au devenit instrumente esențiale pentru predarea chirurgiei minim invazive (MIS), un domeniu care necesită abilități distincte față de chirurgia deschisă. În acest studiu, a fost dezvoltat un simulator imprimat 3D, proiectat pentru ovariohisterectomia laparoscopică la iepuri (ROVHLS), utilizând imagini CT pentru a replica structurile anatomice. Eficacitatea simulatorului ca unealtă didactică a fost evaluată de studenții veterinari, care l-au considerat un instrument realist și valoros pentru exersarea tehnicilor laparoscopice. Deși feedback-ul a fost în general pozitiv, unii participanți au sugerat îmbunătățiri pentru a ameliora realismul modelului, în special în ceea ce privește textura țesuturilor și complexitatea procedurii. Per ansamblu, modelul ROVHLS reprezintă un pas promițător către îmbunătățirea formării chirurgicale, în special în procedurile specifice speciei, deși sunt necesare perfecționări suplimentare pentru a reduce decalajul dintre simulare și chirurgia reală.
Cuvinte cheie: simulator, iepuri, laparoscopie, ovariohisterectomie, imprimare 3D
Download PDF
V. DUMA
C. OBER
Madalina Florina GHERMAN (DRAGOMIR)
Alexandra IRIMIE
C. RATIU
V. MICLAUS
A. BOGDAN
L. OANA
ABSTRACT
Orthopaedic implants require very good osseointegration to be functional and to withstand weightbearing and muscle forces. The objective of this study was to evaluate the osteogenesis process induced by titanium screws inserted in holes with different diameters to see if the insertion hole diameter will influence osseointegration in the periosteal and endosteal boneimplant interface. Ten domestic rabbits were assigned to two groups. The 10 rabbits used in the study had titanium screws inserted into both femoral bones as follows: experimental model 1 had self-tapping titanium screws with a diameter of 2 mm in a 1.8 mm hole in the left femur inserted, while experimental model 2 had 2 mm diameter titanium self-tapping screws inserted in the right femur in a 1 mm hole. After 6 weeks the animals were humanely euthanised, and histological and morphometric analysis was performed. A fanshaped marked osseous proliferation in the periosteal and endosteal bone-implant interface was observed. Morphometry demonstrated the most intense proliferation in the endosteal zone, with proliferated bone occupying the entire bone-implant interface, both in the periosteal and endosteal zones in both groups. A very good osseous proliferation in both periosteal and endosteal bone-implant interfaces, in both groups demonstrates that insertion hole size does not significantly influence osseous proliferation in these boneimplant interface zones.
Keywords: bone, endosteal, implant, morphometry, rabbit, screw, titanium
REZUMAT
Implanturile ortopedice necesită o osteointegrare foarte bună pentru a fi funcționale și pentru a rezista la forțele musculare și de susținere a greutății. Obiectivul acestui studiu a fost de a evalua procesul de osteogeneză indus de șuruburile de titan inserate în găuri cu diametre diferite pentru a vedea dacă diametrul găurii de inserție va influența osteointegrarea în interfața periostală și endosteală os-implant. Zece iepuri domestici au fost repartizați în două grupuri. La cei 10 iepuri utilizați în studiu au fost inserate șuruburi de titan în ambele oase femurale după cum urmează: la modelul experimental 1 au fost inserate șuruburi autofiletante de titan cu un diametru de 2 mm într-o gaură de 1,8 mm în femurul stâng; în timp ce la modelul experimental 2 au fost inserate șuruburi autofiletante de titan cu un diametru de 2 mm în femurul drept într-o gaură de 1 mm. După 6 săptămâni, animalele au fost eutanasiate în mod uman și au fost efectuate analize histologice și morfometrice. S-a observat o proliferare osoasă marcată în formă de evantai în interfața periostală și endosteală os-implant. Morfometria a demonstrat cea mai intensă proliferare în zona endosteală, osul proliferat ocupând întreaga interfață osimplant, atât în zona periostală, cât și în cea endosteală în ambele grupuri. Proliferarea osoasă foarte bună atât în interfața os-implant periostală, cât și în cea endosteală, în ambele grupuri, demonstrează că dimensiunea orificiului de inserție nu influențează semnificativ proliferarea osoasă în aceste zone ale interfeței osimplant.
Cuvinte cheie: os, endosteal, implant, morfometrie, iepure, surub, titan
Download PDF
Bianca FERNEA
A. DAMIAN
V. MICLAUS
Melania CRISAN
Aurelia COROIAN
C.O. MARTONOS
C. RATIU
Oana Andreea PECE
ABSTRACT
The surgical intervention required to insert an orthopaedic screw is accompanied by local tissue destruction and haemorrhage. The osseointegration of the screw in the bone is done by passing through four successive stages: haemostasis, inflammatory stage, proliferative stage, and remodelling stage. The purpose of this study was a comparative evaluation of the osseointegration of some screws of titanium in cortical bone in animals of the same but different species regarding sex and physiological situation. They were taken into the study: male rabbits, nulliparous females and primiparous females. In the diaphysis, insertion holes were drilled in the femur bone of 1.8 mm diameter, and the size of the screws was 5 mm in length and 2 mm in diameter. After 2 months of screw insertion, the intervention area was harvested and processed for histological investigations. In the histological sections, the stage reached by the osseointegration of the titanium screws in the three categories of animals studied was comparatively appreciated. The results showed differences between the three categories of animals, in the sense that osseointegration was at the most advanced stage in males, followed by nulliparous females and then the primiparous ones. It was found that the stages it goes through in the osseointegration process are the same for all categories of animals taken in the study, but the speed of their scrolling is different depending on sex and physiological situation.
Keywords: osseointegration, male rabbits, nulliparous females, primiparous females
REZUMAT
Intervenția chirurgicală necesară inserării unui șurub ortopedic este însoțită de destrucții tisulare și hemoragie locală. Osteointegrarea șurubului în os se face prin parcurgerea succesivă a patru stadii: hemostaza, stadiul inflamator, stadiul proliferativ și stadiul de remaniere. Scopul acestui studiu a fost evaluarea comparativă a osteointegrării unor șuruburi de titan în os cortical la animale din aceeași specie, dar diferite în privința sexului și situației fiziologice. Au fost luați în studiu iepuri masculi, femele nulipare și femele primipare. În diafiza osului femural au fost practicate orificii de inserare cu burghiu de 1,8 mm diametru, iar dimensiunea șuruburilor a fost 5 mm lungime și 2 mm diametru. După 2 luni de la inserarea șuruburilor a fost recoltată zona de intervenție și prelucrată pentru investigații histologice. Pe secțiunile histologice a fost apreciat comparativ stadiul la care a ajuns osteointegrarea șuruburilor de titan la cele trei categorii de animale luate în studiu. Rezultatele au arătat diferențe între cele trei categorii de animale, în sensul că osteointegrarea era în stadiul cel mai avansat la masculi, urmați de femelele nulipare și apoi cele primipare. S-a constatat că etapele prin care trece procesul de osteointegrare sunt aceleași pentru toate categoriile de animale luate în studiu, dar viteza de derulare a acestora este diferită în funcție de sex și situația fiziologică.
Cuvinte cheie: osteointegrare, iepuri masculi, femele nulipare, femele primipare
Download PDF
Melissa Tiara GEANTĂ
Mariana TĂTARU
S.M. MÂRZA
R. LĂCĂTUȘ
R.C. PURDOIU
Camelia MUNTEANU
I. VLĂDESCU
Loredana Elena OLAR
I. PAPUC
ABSTRACT
The activity performed by veterinarians in clinics, hospitals, or practices can create a stressful environment for canine patients. This is a major concern for veterinary staff in ensuring patient welfare, as stress has a direct impact on both health and the healing process. Simply entering the waiting or consultation room is often associated with the onset of panic and anxiety, caused by the unfamiliar environment, foreign odours, restraining methods, and interventions applied by the veterinarian. The aim of this study was to establish proper stress management in canine patients through the implementation of environmental enrichment methods and the use of minimally invasive restraint and examination techniques adapted to each patient. The environmental enrichment elements in the waiting and consultation rooms are designed to improve patient welfare and reduce anxiety and fear. The study was conducted in a veterinary practice in Baciu, Cluj Country, in February 2024, over a two-week period. The first week was devoted to the control experiment, while the second week involved the actual experiment. Each of them took place in multiple stages across four main time intervals: preparation for the veterinary visit, the journey to the practice, entry into the waiting room, and entry into the consultation room. Due to the complexity of the research design, a case study approach was chosen to facilitate in-depth monitoring and precise control of stress levels observed within the veterinary practice. The methods used to assess the stress level of the patient during veterinary visits included a combination of behavioural and physiological techniques, such as the creation of a behavioural ethogram, heart rate monitoring, and salivary cortisol measurement. The ethogram of stress-related behaviours and heart rate monitoring are essential tools for assessing the intensity of stress in dogs undergoing veterinary examination. Salivary cortisol, used as a stress evaluation marker, provides complementary data to the other two methods, offering additional insights.
Keywords: dog, ethogram, heart rate, salivary cortisol, welfare
REZUMAT
Activitatea desfășurată de medicul veterinar în cadrul clinicilor, spitalelor sau a cabinetelor poate constitui un mediu stresant pentru pacienții din specia canină. Acest aspect constituie o preocupare majoră pentru personalul medical veterinar în a asigura bunăstarea pacienților, deoarece stresul are un impact direct atât asupra stării de sănătate, cât și asupra procesului de vindecare. Simpla intrare a câinelui în sala de așteptare sau de consultație este frecvent asociată cu declanșarea unor stări de panică și anxietate, provocate de mediul necunoscut, de mirosurile străine, de metodele de contenție și de metodele intervenționale aplicate de către medic. Scopul acestei lucrări a fost de a asigura un bun management al stresului la pacienții canini, prin implementarea unor metode de îmbogățire a mediului și de utilizare a unor metode de contenție și examinare minim invazive, adaptate fiecărui pacient. Elementele de îmbogățire a mediului din sala de așteptare și din sala de consultație au rolul de a crește bunăstarea pacienților și de a reduce stările de anxietate și teamă. Studiul s-a desfășurat într-un cabinet veterinar din comuna Baciu, jud. Cluj, în luna februarie 2024, pe durata a două săptămâni, în prima săptămână s-a desfășurat experimentul martor, iar în cea de a doua săptămână experimentul propriu-zis, care s-au derulat pe mai multe etape pe parcursul a patru secvențe temporale principale: pregătirea pentru vizita la cabinetul veterinar, drumul către cabinet, intrarea în sala de așteptare și intrarea în sala de consultație. Datorită complexității designului cercetării sa optat pentru un studiu de caz cu scopul de a controla și monitoriza mai amănunțit nivelul de stres din cabinet. Metodele de lucru utilizate pentru a evalua nivelul de stres al pacienților în timpul vizitelor la cabinetul veterinar au constat în combinarea unor metode comportamentale cu unele fiziologice, reprezentate de: întocmirea unei etograme comportamentale, monitorizarea frecvenței cardiace și dozarea cortizolului salivar. Etograma comportamentelor indicatoare de stres și monitorizarea frecvenței cardiace sunt instrumente esențiale în evaluarea intensității stării de stres la câinii consultați într-un cabinet veterinar, iar cortizolul salivar, utilizat ca marker de evaluare a stărilor de stres completează date obținute prin celelalte două metode, având o valoare orientativă.
Cuvinte cheie: câine, etogramă, frecvența cardiacă, cortizol salivar, bunăstare
Download PDF
Loredana HORODINCU
Carmen SOLCAN
ABSTRACT
The chick pineal gland was histologically analysed to observe its development under the influence of monochromatic green LED light. The samples collected were from 50 chickens, divided into 2 groups: control (LM) and experimental (LE). Throughout the experimental period, LM was subjected to white light, and LE was subjected to green LED light. 5 birds from each group were sacrificed at the ages of 14, 21, 28, 35 and 42 days. Samples were fixed with 10% formaldehyde, embedded in paraffin, sectioned at 5 μm, HE stained and evaluated by light microscopy. The pineal gland consists of a series of follicles that are separated by a prominent septum. Each of the follicles has a central cavity into which the apical ends of the pineal cells protrude. The interstitial spaces contain connective tissue, small capillaries and lymphoid cells, present singly or in small groups. Pineal gland-associated lymphoid tissue (PALT) was usually found at the peripheral edge of the gland but also centrally between neighbouring follicles. The major changes that occur histologically with the ageing of the chick are progressive reduction of follicular cavities and the development of the solid appearance of follicles by increasing the number of parafollicular cells. The stromal area increases also, dividing the pineal parenchyma into small calibre areas. The morphostructure of the pineal gland in the two groups showed cellular changes leading to functional changes. Monochromatic green LED light (560 nm) induced proliferation of both types of pinealocytes with the formation of larger follicles than LM and promoted maximal development of PALT at 35 days.
Keywords: pineal gland, pinealocytes, chicken, histology, LED light
REZUMAT
Glanda pineala a puilor a fost analizată histologic pentru a observa evoluția ei sub influența luminii LED verde monocromatică. Probele au fost recoltate de la 50 de pui, împărțiți în 2 grupuri: martor (LM) și experimental (LE). De-a lungul perioadei experimentale, LM a fost supus luminii albe iar LE a fost supus luminii LED verde monocromatică. 5 păsări din fiecare grup au fost sacrificate la vârstele de 14, 21, 28, 35 și 42 de zile. Probele au fost fixate cu formaldehida 10%, incluse în parafină, secționate la 5 μm, colorate HE și evaluate la microscopul optic. Glanda pineală este formată dintr-o serie de foliculi care sunt separați de un sept proeminent. Fiecare dintre foliculi are o cavitate centrală în care proemină extremitățile apicale ale celulelor pineale. Spațiile interstițiale conțin țesut conjunctiv, capilare și celule limfoide, prezente individual sau în grupuri mici. PALT a fost găsită de obicei la marginea periferică a glandei, dar și central, între foliculii învecinați. Modificările majore care apar histologic odată cu avansarea în vârstă a păsărilor sunt reducerea progresivă a cavităților foliculare, apariția cavităților cu aspect solid prin mărirea numărului de celule parafoliculare. Țesutul stromal crește de asemenea, împărțind parenchimul pineal în zone de calibru mic. Morfostructura glandei pineale în cele două grupuri a prezentat modificări celulare care au dus la modificări funcționale. Lumina LED verde monocromatică (560 nm) a determinat proliferarea ambelor tipuri de pinealocite cu formarea unor foliculi mai mari față de LM și a promovat dezvoltarea maximă a lui PALT la 35 de zile.
Cuvinte cheie: glanda pineală, pinealocit, pui, histologie, lumină LED
Download PDF
Dana Mihaela CREȚU
Maria Rodica GURĂU
F. OȚELEA
S. BĂRĂITĂREANU
ABSTRACT
Coronaviruses, particularly Feline Infectious Peritonitis (FIP) and Feline Enteric Coronavirus (FECV), remain significant issues in veterinary medicine, affecting the health of domestic cats worldwide.FIP, caused by mutations of FECV, is often fatal, with rapid progression in immunocompromised or young cats. FCoV has two main serotypes, FCoV1 and FCoV2, with FCoV2 originating from a combination of FCoV1 and Canine Coronavirus. Feline Coronavirus (FCoV) spreads primarily through the faecal-oral route and is highly endemic in multi-cat environments. Recent studies show an increase in FIP cases, particularly among indoor cats, due to higher exposure to faecal-borne coronavirus. The virus’s genetic structure includes three membrane proteins and several accessory proteins linked to FIP development. The study aimed to analyse FIP incidence in southeastern Romania over four years, using real-time PCR for diagnosis. In this study, a total of 977 samples tested for Coronavirus using the realtime PCR method were included, of which 258 were positive for FCoV. Males and Europeanbreed cats were more commonly affected. Despite low viral loads in many samples, the high spread of FCoV indicates significant regional prevalence. Further research is needed to understand breedand sex-related predispositions fully.
Keywords: Feline Coronavirus, Real-Time qPCR, Diagnostic Feline Coronavirus, FIP prevalence
REZUMAT
Coronavirozele, în special Peritonita Infecțioasă Felină (FIP) și Coronavirusul Enteric Felin (FECV), rămân probleme semnificative în medicina veterinară, afectând sănătatea pisicilor domestice la nivel global. FIP, cauzată de mutații ale FECV, este fatală în lipsa unui tratament specific, cu o progresie rapidă în cazul pisicilor imunocompromise sau tinere. FCoV are două serotipuri principale, FCoV1 și FCoV2, FCoV2 provenind dintr-o combinație între FCoV1 și Coronavirusul Canin. FCoV se răspândește în principal prin calea fecal-orală și este extrem de endemic în medii cu mai multe pisici. Studiile recente arată o creștere a cazurilor de FIP, în special în rândul pisicilor de interior, datorită unei expuneri mai mari la coronavirusul transmis prin fecale. Compoziția genetică a virusului include trei proteine de membrană și mai multe proteine accesorii legate de dezvoltarea FIP. Studiul a avut ca scop analiza incidenței FIP în sudestul României pe o perioadă de patru ani, utilizând PCR în timp real pentru diagnostic. În acest studiu un total de 977 de probe testate pentru Coronavirus, prin metoda real time PCR au fot luate în studiu, dintre care 258 au fost pozitive pentru FCoV. Pisicile de sex masculin și cele de rasă europeană au fost mai frecvent afectate. Deși încărcătura virală a fost scăzută în multe dintre probe, răspândirea ridicată a FCoV indică o prevalență semnificativă la nivel regional. Este necesară o cercetare suplimentară pentru a înțelege pe deplin predispozițiile legate de rasă și sex.
Cuvinte cheie: Coronavirus Felin, Diagnostic Coronavirus Felin, Prevalența PIF
Download PDF
Ioana Mădălina MORARU
P. O’BRIEN
Alexandra Iulia DREANCĂ
Maria Carmen TURCU
Miruna Maria MATEI
Orsolya SARPATAKI
B. SEVASTRE
I. MARCUS
ABSTRACT
Objectives: This is a retrospective analysis of a case report on left shift and toxic changes in a false map turtle (Graptemys pseudogeographica). Materials and methods: A 15-year-old female false map turtle (Graptemys pseudogeographica) was presented at the New Animal Companion Clinic of Cluj-Napoca Veterinary Hospital with a two-week history of appetite loss. Clinical, radiological, ultrasonographic, biochemistry and hematologic exams were performed. Results and discussion: On clinical examination, the turtle was in poor condition and presented lethargy, anorexia and right hindlimb oedema. The radiological and ultrasound exams were unremarkable. Biochemistry showed hypoglobulinemia and elevated creatine kinase and uric acid, indicating exertion and prerenal and renal azotaemia. The hematologic exam revealed severe, non-regenerative anaemia, leucocytosis with heterophilia and monocytosis. Morphological changes observed on blood smear examination were immature heterophils and severe toxic changes and less than 1% polychromatophils. Monocytes were activated and presented intracytoplasmatic vacuoles and undefined cellular borders. The results of the laboratory examination indicated a poor prognosis. Additionally, two smears were stained using May-Grünwald Giemsa and Diff-Quik stains, and in those stained with Diff-Quik, the heterophils showed loss of cytoplasmic details and inadequate granule staining. The turtle’s condition began to deteriorate even after the start of the treatment, and the owners chose to euthanise it. Conclusions: There is still no clear data regarding the prognostic significance of left shift and toxic changes in reptiles; however, their disappearance was linked to the resolution of inflammation. Giemsa stain showed better results compared to Diff-Quik in chickens and green turtles. This case emphasised the importance of laboratory examinations regarding clinical evaluation of general condition, prognosis and choosing appropriate staining techniques for accurate haematologic assessment in turtles.
Keywords: turtle, haematology left shift, toxic changes
REZUMAT
Obiective: Aceasta este o analiză retrospectivă a unui studiu de caz privind deviere spre stânga și modificările toxice la o broască țestoasă cartă de Mississipi (Graptemys pseudogeographica). Materiale și metode: O broască țestoasă hartă de Mississipi (Graptemys pseudogeographica), femelă, de 15 ani s-a prezentat la Clinica pentru Noile Animale de Companie din cadrul Spitalului Veterinar Cluj-Napoca din cauza pierderii apetitului timp de 2 săptămâni. S-au efectuat examene clinice, radiologice, ecografice, biochimice și hematologice. Rezultate și discuții: Broasca țestoasă a fost ținută în condiții neadecvate. La examenul clinic, aceasta se afla într-o stare precară, prezentând letargie, anorexie și edem al membrul posterior drept. Examenele radiologic și ecografic nu au prezentat modificări remarcabile. Analiza biochimică a arătat hipoglobulinemie și niveluri ridicate ale creatinkinazei și acidului uric, indicând epuizare și azotemie pre-renală și renală. Examenul hematologic a relevat anemie severă, neregenerativă, leucocitoză cu heterofilie și monocitoză. Modificările morfologice observate la examinarea frotiului de sânge au inclus policromatofile sub 1%, heterofile imature și modificări toxice severe. Monocitele erau activate și prezentau vacuole intracitoplasmatice și margini celulare nedefinite. Rezultatele examenelor de laborator au indicat un prognostic nefavorabil. De asemenea, două frotiuri au fost colorate folosind coloranți May-Grünwald Giemsa și Diff-Quik. În cele colorate cu Diff-Quik, heterofilile au prezentat pierderea detaliilor citoplasmatice și colorarea inadecvată a granulelor. Starea țestoasei a continuat să se deterioreze chiar și după începerea tratamentului, iar proprietarii au ales să o eutanasieze. Concluzii: Nu există încă date clare privind factorul de prognostic al devierii spre stânga a indicelui nuclear al heterofilelor și modificările toxice la reptile; totuși, dispariția acestora a fost asociată cu diminuarea inflamației. Colorația Giemsa a arătat rezultate mai bune comparativ cu Diff-Quik la puii de găină și la țestoase verzi. Acest caz subliniază importanța examenelor de laborator în evaluarea stării generale, a prognosticului și în alegerea tehnicilor adecvate de colorare pentru evaluarea hematologică precisă la țestoase.
Cuvinte cheie: țestoasă, hematologie, deviere spre stânga a indicelui nuclear, modificări toxice
Download PDF
A. RĂDUȚĂ
Oana Raluca RUSU
Simona NICOLAE
Ioana Nicole REU
Iuliana CODREANU
ABSTRACT
Research was carried out on 20 broiler chickens (Cobb 500, 3 weeks old), divided into two groups, ten individuals in each group. Both groups were fed with the 21/1 broiler chicken feed ration, finishing period. The experimental group received, in addition to the standard diet, an organic selenium supplement (ALKOSEL R397), 0.25 grams/1 kg combined feed (i.e., 0.5 ppm Se). The duration of the experiment was four weeks. Determinations consisted of haematological and biochemical investigations, and assessment of body weight every week. At the end of the experimental period, it was found that the body weight of broiler chicks in the experimental group was higher than the value recorded in the control group. Haematological and biochemical investigations showed positive aspects following supplementation of the feed ration with selenium in the experimental group. All individuals showed an increase in the number of erythrocytes, haemoglobin, haematocrit, and leukocytes. As concerning the biochemical profile, increased calcium, magnesium and selenium values were noted.
Keywords: body weight, broiler chicken, diet, selenium
REZUMAT
Cercetările au fost efectuate pe 20 de pui broiler (Cobb 500, în vârstă de 3 săptămâni), împărțiți în două grupuri de câte zece indivizi în fiecare grup. Ambele grupuri au fost hrănite cu rația de hrană 21/1 pentru pui broiler, perioada de finisare. Grupul experimental a primit în plus față de dieta standard un supliment organic de seleniu (ALKOSEL R397), 0,25 grame /1 kg hrană combinată (adică 0,5 ppm Se). Durata experimentului a fost de patru săptămâni. Determinările au constat în investigații hematologice, biochimice și în evaluarea săptămânală agreutății corporale. La sfârșitul perioadei experimentale s-a constatat că greutatea corporală a puilor de carne din lotul experimental a fost mai mare decât valoarea înregistrată la lotul martor. Investigațiile hematologice și biochimice au evidențiat aspecte pozitive în urma suplimentării rației de furaj cu seleniu în lotul experimental. Grupul a avut creșteri ale numărului de eritrocite, hemoglobină, hematocrit și leucocite. În profilul biochimic s-au observat creșteri ale calciului, magneziului și seleniului.
Cuvinte cheie: greutate corporală, pui broiler, dietă, seleniu
Download PDF
Ioana SPIRIDON
Sorina Elisabeta PîRVU
Irina MACOVEI
Raluca Teodora GEARÂP
C. MUȘETESCU
R. TĂNĂSUICĂ
Mara GEORGESCU
ABSTRACT
Honey is described as a naturally sweet mixture made by bees (Apis mellifera) from nectar, plant secretions, or excretions of insects that feed on living plants. Honey is more expensive than other sweeteners like cane sugar syrup because of the unique flavour character and health benefits supplied by these chemical components. Honey’s quality and pricing also vary greatly. Due to these characteristics, imitation honey is a common practice. There are two types of honey adulteration: direct and indirect. A material that is directly introduced to the honey is referred to as direct adulteration. While feeding the honeybees an adulterant result in indirect adulteration. Bee feed can be made artificially from a variety of foods, including sugar syrup and sherbet, cough syrup, powdered sugar mixed with yeast, powdered milk, maize pollen, different cereal flours, medications, and herbal supplements. Directly, honey can be adulterated with sugars such as high fructose corn syrup, glucose syrup, corn syrup, invert sugar syrup and cane syrup. Detection of adulterants in honey is possible by various techniques such as mass spectrometry, chromatography, spectroscopy and biosensors. The purpose of this review is to systematize the main types of forgeries along with existing detection methods.
Keywords: honey adulteration, adulterants, detection techniques
REZUMAT
Mierea este descrisă ca un amestec dulce natural produs de albine (Apis mellifera) din nectar, secreții vegetale sau excreții ale insectelor care se hrănesc cu plante vii. Mierea este mai scumpă decât alți îndulcitori, cum ar fi siropul de zahăr din trestie, din cauza caracterului unic al aromei și a beneficiilor pentru sănătate oferite de aceste componente chimice. De asemenea, calitatea și prețul mierii variază foarte mult. Datorită acestor caracteristici, falsificarea mierii este o practică comună. Există două tipuri de falsificare a mierii: directă și indirectă. Daca un material care este introdus direct în miere vorbim despre adulterarea directă. În timp ce hrănirea albinelor cu un adulterant se practică în falsificarea indirectă. Hrana albinelor poate fi fabricată artificial dintr-o varietate de alimente, inclusiv sirop de zahăr și șerbet, sirop de tuse, zahăr pudră amestecat cu drojdie, lapte praf, polen de porumb, diferite făinuri de cereale, medicamente și suplimente pe bază de plante. În mod direct, mierea poate fi falsificată cu zaharuri precum siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză, siropul de glucoză, siropul de porumb, siropul de zahăr invertit și siropul de trestie. Detectarea adulteranților în miere este posibilă prin diverse tehnici, cum ar fi spectrometria de masă, cromatografia, spectroscopia și biosenzorii. Scopul acestei analize este de a sistematiza principalele tipuri de falsificări împreună cu metodele de detecție existente.
Cuvinte cheie: falsificarea mierii, adulteranți, tehnici de detectare
Download PDF
Ștefania Alina BRAȘOVEANU
Diana Mihaela ALEXANDRU
Irina MACOVEI
I. GHEORGHE
C. SAVU
ABSTRACT
Antibiotic resistance has become one of the most serious public health challenges in recent decades, with major implications for the treatment of bacterial infections. The mechanisms by which bacteria develop resistance are varied and include genetic mutations, the transfer of resistance genes between bacteria, and the formation of biofilms, which protect bacteria from the action of antibiotics. Also, the use of antibiotics in veterinary medicine and food products contributes to the selection of bacterial pressure, increasing the risk of resistant infections. Thus, research into new therapeutic alternatives is essential, although antibiotics have been a fundamental pillar of modern medicine. It is therefore crucial to explore and develop alternatives that not only complement but also replace the use of traditional antibiotics. This article aims to review the latest advances in various emerging strategies for combating antibiotic resistance.
Keywords: antimicrobial resistance, antimicrobial peptides, antibodies, bacteriophage, probiotics
REZUMAT
Antibiorezistența a devenit una dintre cele mai grave provocări ale sănătății publice în ultimele decenii, având implicații majore asupra tratamentului infecțiilor bacteriene. Mecanismele prin care bacteriile dezvoltă rezistență sunt variate și includ mutații genetice, transferul de gene de rezistență între bacterii și formarea biofilmelor, care protejează bacteriile de acțiunea antibioticelor. De asemenea, utilizarea antibioticelor în medicina veterinară și în produsele alimentare contribuie la selecția presiunii bacteriene, sporind riscul de infecții rezistente. Astfel, cercetarea de noi alternative terapeutice este esențială, deși antibioticele au fost un pilon fundamental al medicinei moderne. Prin urmare, este crucial să explorăm și să dezvoltăm alternative care nu doar să completeze, ci să și înlocuiască utilizarea antibioticelor tradiționale. Acest articol își propune să examineze cele mai recente progrese în diverse strategii emergente pentru combaterea antibiorezistenței.
Cuvinte cheie: antibiorezistență, peptide antimicobiene, anticorpi, bacteriofagi, probiotice
Download PDF
Victoria SPAU
Ioana (LASZLO) SPRINȚU
Roxana Mariana IGNĂTESCU
A. BERBECARU
Carmen IONIȚĂ
L. IONIȚĂ
ABSTRACT
Intraocular pressure (IOP) is determined by the balance between the production and drainage of aqueous humour. Any imbalance can lead to an increase in IOP, affecting ocular perfusion and favouring the development of glaucoma. In horses, normal IOP values range from 15 to 30 mmHg, and exceeding the threshold of 35 mmHg is considered indicative of glaucoma. Factors influencing IOP include anaesthetic agents, head position and restraint methods. Detomidine, an alpha-2 adrenergic agonist commonly used in horses, has an ocular hypotensive effect by reducing aqueous humour production and improving drainage. In contrast, positioning the head below the level of the heart can cause a significant increase in IOP, most likely due to changes in intracranial pressure and episcleral venous pressure. The present study investigated the effects of detomidine and butorphanol on IOP in relation to head position by measurements at 10-, 25-, and 40-minutes post-sedation. The results showed a significant increase in IOP at 25 minutes post-sedation, when the head was below the level of the heart, followed by a return to baseline values at 40 minutes. These findings emphasise the importance of monitoring head position during veterinary procedures to prevent pathological increases in IOP and optimise ophthalmologic management in horses.
Keywords: equine intraocular pressure, glaucoma, standing sedation, head position in horses
REZUMAT
Presiunea intraoculară (PIO) este determinată de balanța dintre producția și drenajul umoarei apoase. Orice dezechilibru poate duce la creșterea PIO, afectând perfuzia oculară și favorizând apariția glaucomului. La cai, valorile normale ale PIO sunt cuprinse între 15-30 mmHg, iar depășirea pragului de 35 mm Hg este considerată indicativă pentru glaucom. Factorii care influențează PIO includ agenții anestezici, poziția capului și metodele de contenție. Detomidina, un agonist alfa-2 adrenergic utilizat frecvent la cai, are efect hipotensiv ocular prin reducerea producției de umoare apoasă și îmbunătățirea drenajului. În schimb, poziționarea capului sub nivelul inimii poate determina o creștere semnificativă a PIO, cel mai probabil din cauza modificărilor presiunii intracraniene și a presiunii venoase episclerale. Studiul de față a investigat efectele detomidinei și butorfanolului asupra PIO, în raport cu poziția capului, prin măsurători efectuate la 10, 25 și 40 de minute post-sedare. Rezultatele au indicat o creștere semnificativă a PIO la 25 de minute post-sedare, când capul era sub nivelul inimii, urmată de o revenire la valorile inițiale la 40 de minute. Aceste constatări subliniază importanța monitorizării poziției capului în timpul procedurilor veterinare pentru a preveni creșteri patologice ale PIO și a optimiza managementul oftalmologic la cai.
Cuvinte cheie: presiune intraoculara cabaline, glaucom, sedare in picioare, poziția capului la cai
Download PDF
D. ȚOGOE
C. MICȘA
A. DIACONESCU
ABSTRACT
Vaginoscopy is essential for diagnosing reproductive anomalies, assessing the severity of vaginal injuries, identifying the source of vulvar discharge, and detecting reproductive-related factors that contribute to urinary incontinence and recurrent urinary tract infections. This procedure allows for direct visualisation of the vagina, cervix, cervical canal, and uterine cavity, thus establishing it as the gold standard for diagnosing intracavitary pathology. The primary limitation is that this method cannot evaluate the exterior uterine contour, which restricts its diagnostic precision in certain abnormalities. Endoscopy of the vaginal canal serves diagnostic purposes and facilitates intrauterine procedures, including artificial insemination. The method offers insights into the oestrous cycle phase, aids in identifying the source of vulvar discharge, and enables the assessment of vaginal tumours, polyps, and other abnormalities, including their type and size. Endoscopic vaginoscopy can be performed using either flexible or rigid endoscopes. Endoscopes equipped with a camera at the tip offer superior image quality compared to those utilising fibre optic viewing. Therefore, we encourage the availability of accessible scopes in various sizes but also keep in mind the expense of the equipment and the requirements for specialised training. Endoscopic techniques have become crucial in diagnostic and therapeutic procedures due to their minimally invasive nature. These procedures have considerable benefits, such as faster patient recovery, a lower risk of complications, and the capacity to access previously difficult-to-reach locations precisely.
Keywords: bitch, endoscopy, endoscopic examination, reproduction, reproductive tract
REZUMAT
Vaginoscopia este esențială pentru diagnosticarea anomaliilor de reproducere, evaluarea leziunilor vaginale, identificarea sursei secrețiilor vulvare și detectarea factorilor de reproducere asociați cu incontinența urinară și infecțiile urinare recurente. Această procedură permite vizualizarea directă a vaginului, colului uterin, canalului cervical și cavității uterine, stabilind astfel această metodă drept gold-standard în diagnosticarea patologiilor intracavitare. Principala limitare a metodei constă în imposibilitatea de a evalua conturul exterior al uterului, ceea ce restricționează precizia diagnostică în anumite anomalii. Endoscopia canalului vaginal are atât scopuri diagnostice, cât și terapeutice, facilitând intervențiile intrauterine, inclusiv inseminarea artificială. Metoda oferă informații despre faza ciclului estral, ajută la identificarea sursei secrețiilor vulvare și permite evaluarea tumorilor vaginale, a polipilor și a altor anomalii, incluzând tipul și dimensiunea acestora. Vaginoscopia endoscopică poate fi realizată cu ajutorul endoscoapelor flexibile sau rigide. Endoscoapele echipate cu o cameră situată la vârf oferă o calitate superioară a imaginii în comparație cu cele care utilizează vizualizarea prin fibre optice. Prin urmare, se recomandă disponibilitatea unor endoscoape accesibile în diverse dimensiuni, dar este necesară, de asemenea, luarea în considerare a costului echipamentului și a cerințelor privind instruirea specializată. Tehnicile endoscopice au devenit indispensabile în procedurile diagnostice și terapeutice datorită naturii lor minim invazive. Aceste proceduri prezintă beneficii semnificative, precum recuperarea mai rapidă a pacientului, un risc redus de complicații și capacitatea de a accesa cu precizie locații anterior greu accesibile.
Cuvinte cheie: cățea, endoscopie, examen endoscopic, reproducere, tractul reproducător
Download PDF
C. POPOVICI
Haykanush ARAKELYAN
R. CODEA
Daniela NEAGU
Mihaela NICULAE
ABSTRACT
The elevated level of antimicrobial resistance in both human and veterinary pathogens represent a worldwide concern, with Escherichia coli as one of the most relevant prototypes of multidrug-resistant bacteria. This retrospective study aimed to investigate the percentage and patterns of antimicrobial resistance in E. coli strains isolated from dogs with urinary tract infections (UTI) referred to the Veterinary Medical Teaching Hospital and local clinics from Cluj-Napoca. Urine samples collected with cystocentesis from animals with confirmed UTI were subjected to microbiological processing involving culture on enrichment and selective media and in vitro antimicrobial susceptibility testing. Overall, the determined rates of antimicrobial susceptibility towards the antimicrobials most commonly used in small animal practice were relatively low, and resistance to at least two antimicrobial agents was noted. Several distinct resistance patterns were established, notably involving multidrug resistance (M DR). The highest rates of resistance were recorded towards penicillin G, kanamycin and enrofloxacin (66.27 %), followed by chloramphenicol (60.24%), amoxicillin/ clavulanic acid (59.04%), ampicillin (51.81%), and tetracycline and marbofloxacin (48.19%). These results emphasise the importance of monitoring antibiotic usage and resistance patterns in the management of E. coli-associated UTI in dogs.
Keywords: Escherichia coli, dogs, urinary infection, multidrug resistance, antimicrobial therapy
REZUMAT
Nivelul ridicat de rezistență antimicrobiană înregistrat atât la agenții patogeni umani, cât și animali reprezintă o preocupare la nivel mondial, Escherichia coli fiind unul dintre cele mai relevante prototipuri de bacterii multirezistente. Acest studiu retrospectiv și-a propus să investigheze procentul și tiparele rezistenței antimicrobiene la tulpinile de E. coli izolate de la câini cu infecții ale tractului urinar (ITU) de la un spital și clinici veterinare locale din Cluj-Napoca. Probele de urină recoltate prin cistocenteză de la animale cu ITU confirmate au fost supuse prelucrării microbiologice care implică cultivare pe medii de îmbogățire și selective, dar și efectuarea de antibiograme. În general, ratele de susceptibilitate determinate față de antibioticele cel mai frecvent utilizate în practica animalelor mici au fost relativ scăzute și a fost observată rezistența la cel puțin doi agenți antimicrobieni. Au fost stabilite mai multe modele distincte de rezistență care implică în special rezistența la mai multe medicamente (MDR). Cele mai mari rate de rezistență au fost înregistrate față de penicillină G, kanamicină si enrofloxacină (66.27%), urmate de cloramfenicol (60.24%), amoxicilină/acid clavulanic (59.04 %), ampicilină (51.81%), tetraciclină și marbofloxacină (48.19%). Aceste rezultate subliniază importanța monitorizării utilizării antibioticelor și a modelelor de rezistență în gestionarea ITU asociate cu E. coli la câini.
Cuvinte cheie: Escherichia coli, câini, infecții urinare, rezistență antimicrobiană, antibioterapie
Download PDF
Diana Denisa TODORAN
Octavia TAMAS-KRUMPE
S. COMAN
Melania CRIȘAN
D. NECULA
Daria FENEȘAN
Andreea MÎRZA
L. OGNEAN
ABSTRACT
Along with the increased accessibility to pharmacokinetic and statistical evaluations, the use of bioequivalence tests for obtaining and authorising generic veterinary medicinal products has also increased. This is also the purpose of the present study, intended for the pharmacokinetic and statistical analysis of the bioavailability and bioequivalence of a new generic product, with Milbemycin oxime and Praziquantel for dogs, to increase the opportunity for interchange in anthelmintic therapeutics. The organisation of the study can be summarised in the testing of two products with milbemycin oxime and praziquantel on an eligible sample of healthy adult dogs (n=22), following a unicentric, randomised, cross-over, two-sequence, two-treatment and 30-day wash-out study design. Determination of the plasma concentrations of the two active molecules was performed by two rapid, selective high-performance liquid chromatography coupled with mass spectrometry (LC-MS/MS) methods. According to the implemented protocol, the statistical analysis of the obtained data corroborated a series of descriptive parameters (mean, standard deviation, range) for the sample of subjects (age, weight), with relevant pharmacokinetic parameters for the tested active substances (C , AUC , max last AUC ), with additional parameters (% extrapolated AUC, tot t , MRT) and drug safety (adverse events, clinical and la- half boratory screening and follow-up examinations). The testing results revealed the 90% confidence intervals of the primary pharmacokinetic parameters (C ,AUC and AUC max last tot) within the allowed limits (0.8-1.25%) for the Test/Reference ratio, confirming the bioequivalence of the tested products and the opportunity for their therapeutic exchange. The analysis of the pharmacokinetic profiles revealed a slower rate of absorption of milbemycin oxime than praziquantel, proving their sufficiently long persistence in the gastrointestinal tract of the dog, especially milbemycin oxime. The high plasma concentrations and long duration of contact with the adult forms of parasitic worms ensure the effectiveness of the active molecules tested in the prevention and treatment of mixed helminthiasis, including heartworm disease.
Keywords: generic product, pharmacokinetics, bioequivalence
REZUMAT
Odată cu creșterea accesibilității la evaluări farmacocinetice și statistice a crescut și utilizarea testelor de bioechivalență ca procedură de obținere și în autorizare a pieței a produselor generice medical veterinare. Acesta este și scopul studiului de față, destinat analizei cinetice și statistice a biodisponibilității și bioechivalenței unui nou produs generic, cu Milbemicin oximă și Praziquantel pentru câine, în vederea creșterii oportunităților de interschimbare în terapeutica antihelmintică. Organizarea studiului se poate sinteza la testarea a două produse (test și referință) cu milbemicin oximă și praziquantel, pe un eșantion eligibil de câini adulți sănătoși (n=22). Designul studiului este unul de tip unicentric, randomizat, încrucișat, în două secvențe, cu două tratamente și 30 de zile de repaus. Determinarea concentrațiilor plasmatice ale celor două molecule active a fost efectuată prin două metode rapide, selective de cromatografie lichidă de înaltă performanță cuplată cu spectrometrie de masă (LCMS/ MS). Conform protocolului implementat, analiza statistică a datelor obținute a coroborat o serie de parametri descriptivi (medie, deviație standard, interval) pentru eșantionul de subiecți (vârstă, greutate), cu parametri farmacocinetici relevanți pentru substanțele active testate (C , AUC t, AUC ), respectiv max las tot cu parametri adiționali (% extrapolated AUC, t , half MRT) și siguranța medicamentoasă (reacțiile adverse, screeningul clinic și testele de laborator). Rezultatele testării au relevat încadrarea intervalelor de încredere 90% ale parametrilor cinetici primari (Cmax, AUClast și AUCtot) în limitele admise (0,8-1,25%) pentru raportul Test/Referință, confirmând bioechivalența produselor testate și oportunitatea interschimbării lor terapeutice. Evoluția de ansamblu a parametrilor statistici și farmacocinetici principali, secundari și adiționali a confirmat caracteristicile farmacocinetice apropiate ale celor două formule farmaceutice antihelmintice. Analiza profilelor farmacocinetice a relevat o rată mai lentă de absorbție a milbemicin oximei decât a praziquantelului, dovedind persistența suficient de lungă a acestora în tubul digestiv al câinelui, mai ales a milbemicin oximei. Concentrațiile plasmatice ridicate și duratele lungi de contact cu formele adulte ale viermilor paraziți, asigură o bună eficacitate a moleculelor active testate în prevenția și tratamentul helmintozelor mixte, inclusiv în dirofilarioză.
Cuvinte cheie: produs generic, farmacocinetică, bioechivalență
Download PDF
Evelina Maria GRĂDINARU
Ștefania Alina BRAȘOVEANU
C. SAVU
ABSTRACT
High Pressure Processing (HPP) is a non-thermal process capable of inactivating and eliminating pathogenic and spoilage microorganisms. This new technology has enormous potential in the food industry by controlling food spoilage, improving food safety, and extending product shelf life, while preserving the characteristics of fresh foods, without preservatives, and minimally processed. Like other food processing methods, such as thermal processing, HPP has somewhat limited applications, as it cannot be universally applied to all types of foods, such as certain dairy products and animal-derived products and low-acid foods. Here, we discuss the effects of high-pressure processing on microbial food safety and, to a lesser extent, food quality. All samples analysed showed negative microbiological results. These findings demonstrate that HPP conditions of 600 MPa for 3 minutes, commonly used in the food industry, provide an adequate safety margin for controlling the relevant vegetative pathogens in meat products. The results of this study can be utilised by food processors to support validation studies and may be useful for the future development of safe spheres for the HPP industry.
Keywords: high-pressure processing, Escherichia coli, Salmonella spp., Listeria monocytogenes
REZUMAT
Procesarea la presiune înaltă (HPP) este un proces netermic capabil să inactiveze și să elimine microorganismele patogene și de alterare a alimentelor. Această tehnologie nouă are un potențial enorm în industria alimentară, controlând deteriorarea alimentelor, îmbunătățind siguranța alimentelor și prelungind perioada de valabilitate a produsului, păstrând în același timp caracteristicile alimentelor proaspete, fără conservanți, procesate minim. Ca și în cazul altor metode de procesare a alimentelor, cum ar fi procesarea termică, HPP are aplicații oarecum limitate, deoarece nu poate fi aplicat universal tuturor tipurilor de alimente, cum ar fi unele produse lactate și produse de origine animală și alimente cu conținut scăzut de acid. In acest studiu au fost analizate efectele prelucrării la presiune înaltă asupra siguranței alimentelor microbiene și, într-o măsură mai mică, a calității alimentelor. Toate probele analizate, au avut rezultate negative, din punct de vedere microbiologic. Aceste constatări demonstrează că HPP la 600 MPa timp de 3 minute asigură o marjă de siguranță adecvată pentru controlul agenților patogeni în produsele din carne. Rezultatele acestui studiu pot fi utilizate de procesatorii de bucătărie pentru a sprijini studii de validare și pot fi utile pentru crearea viitoare a unor sfere sigure pentru industria HPP.
Cuvinte cheie: procesare la presiune înalta, Escherichia coli, Salmonella spp., Listeria monocytogenes
Download PDF
Andreea Alina ZĂVOI
Alexandra DREANCĂ
Klara MAGYARI
R.C. PURDOIU
Denisa SAND
C. OBER
C. PEȘTEAN
L. OANA
ABSTRACT
Volumetric muscle loss (VML) represents a significant loss of skeletal muscle mass, leading to severe functional impairment. This condition poses a significant challenge in both human and veterinary medicine. Working dogs, integral to various sectors, are particularly susceptible to VML due to their demanding roles. Skeletal muscle has an intrinsic regenerative ability, yet current treatments for VML fall short of achieving complete functional recovery. Tissue engineering and regenerative medicine offer promising avenues for addressing this critical issue. The present study investigates various rodent tibialis anterior (TA) muscle injury models, with particular emphasis on one specific technique. Two biomimetic sponges were used to treat VML defects in TA muscle in male Wistar rats. Locomotor function was assessed clinically, and TA muscle morphology was monitored using ultrasound at 4, 6, 8, and 12 weeks post-injury. The contra-lateral TA muscle served as the untreated VML control. Compared to control groups, scaffold treatment markedly enhanced muscle regeneration in male rats with VML, evident in increased muscle mass and improved function from one-week post-implantation onwards. In conclusion, the model’s straightforward design, consistent outcomes, and clinical applicability make it a prime choice for a standardised VML research model.
Keywords: volumetric muscle loss, tissue engineering, skeletal muscle regeneration, biomaterials
REZUMAT
Pierderea volumetrică a mușchilor (VML) reprezintă o pierdere semnificativă de masă musculară scheletică, care duce la o afectare severă a funcției musculare. Această problemă constituie o provocare majoră atât în medicina umană, cât și în cea veterinară. Câinii de lucru, esențiali în diverse sectoare, sunt deosebit de vulnerabili la VML din cauza activităților solicitante. Deși mușchiul scheletic are capacitate regenerativă intrinsecă, tratamentele actuale pentru VML nu asigură o recuperare funcțională completă. Ingineria tisulară și medicina regenerativă oferă soluții promițătoare. Studiul de față analizează mai multe modele experimentale de leziuni musculare la nivelul mușchiului tibial anterior (TA) la șobolani, punând accent pe o tehnică specifică. Doi bureți biomimetici au fost utilizați pentru a trata defectele de VML din mușchiul TA la șobolanii Wistar masculi. Funcția locomotorie a fost evaluată clinic, iar morfologia musculară a fost monitorizată ecografic la 0, 4, 6, 8 și 12 săptămâni post-leziune. Mușchiul TA contralateral a servit drept control pentru VML netratat. Comparativ cu grupurile de control, tratamentul cu biomateriale a îmbunătățit semnificativ regenerarea musculară la șobolanii masculi cu VML, evidențiindu-se prin creșterea masei musculare și îmbunătățirea funcției de la o săptămână post-implantare. În concluzie, designul simplu al modelului, rezultatele consecvente și aplicabilitatea clinică îl recomandă ca model standardizat pentru cercetarea VML.
Cuvinte cheie: pierdere volumetrică a mușchilor, inginerie tisulară, regenerare musculară scheletică, biomateriale
Download PDF
A.R. TURBATU
C. SAVU
ABSTRACT
The microbiological quality of traditional cheeses is influenced by pathogenic microorganisms that can appear in cheeses through milk or later by indirect contamination during the production process. Contamination with pathogenic bacteria occurs due to the artisanal way of obtaining it without the involvement of modern technology, the place and space where the technological process takes place and the unpasteurised milk used. This study focusses on the identification and isolation of coagulase-positive staphylococci, coliform bacteria and bacteria of the genus Salmonella spp., which are the main pathogens that contaminate traditional cheeses and produce food poisoning. The assortments analysed were telemea cheese, burduf cheese and urda; each assortment has multiple varieties. As a result of the testing, it was shown that the highest values of staphylococcal contamination were 3.4×105 cfu/g (burduf cheese), but the assortments recorded many values <100.0 cfu/g. Contamination with coliform bacteria was reduced, the highest value being 600.0 cfu/g (fresh sheep cheese),with over 90% of the samples having <10.0 cfu/g. Contamination with bacteria of the genus Salmonella spp. was not reported for the samples analysed. Based on the results achieved, the superior quality of the traditional cheeses obtained in the Moroieni area was found.
Keywords: traditional cheeses, microbiological quality, coagulase-positive staphylococci, coliform bacteria, Salmonella spp.
REZUMAT
Calitatea microbiologică a brânzeturilor tradiționale este influențată de microorganismele patogene care pot apărea în brânzeturi prin intermediul laptelui sau ulterior prin contaminare indirectă în timpul procesului de producție. Contaminarea cu bacterii patogene apare datorită: modului artizanal de obținere fără implicarea tehnologiei moderne, a locului și spațiului unde are loc procesul tehnologic și a laptelui nepasteurizat folosit. Acest studiu se concentrează pe identificarea și izolarea stafilococilor coagulazo-pozitivi, bacteriilor coliforme și a bacteriilor genului Salmonella spp., care sunt principalii agenți patogeni care contaminează brânzeturile tradiționale și produc toxiinfecții alimentare. Sortimentele analizate au fost: brânza telemea, brânza de burduf și urda; fiecare sortiment având varietății multiple. În urma testării s-a demonstrat faptul că valorile cele mai mari ale contaminării cu stafilococi au fost de 3.4×105 ufc/g (brânza de burduf), dar sortimentele au înregistrat multe valori <100.0 ufc/g. Contaminarea cu bacterii coliforme a fost redusă, valoarea cea mai mare fiind de 600.0 ufc/g (telemea proaspătă de oaie), cu peste 90% din probe având <10.0 ufc/g. Contaminarea cu bacterii ale genului Salmonella spp. nu a fost raportată pentru probele analizate. În urma rezultatelor obținute s-a constatat calitatea superioară a brânzeturilor tradiționale obținute în zona Moroieni.
Cuvinte cheie: brânzeturi tradiționale, calitate microbiologică, stafilococi coagulazo-pozitivi, bacterii coliforme, Salmonella spp.
Download PDF
Maria Alexandra (JALBĂ) PITRAN1
Adriana Maria DRAGOMIR
Andreea Rodica FIRA
L. TUDOR
ABSTRACT
Due to its particular composition, honey has the ability to inhibit or even destroy microorganisms. However, certain types of microorganisms persist in honey, usually in a latent state, and some yeast species, due to the fact that they are pronounced osmophilic, can multiply and cause fermentation of the product, making it unsuitable for human consumption. The research was carried out between 2023 and 2024, with a total of 552 samples from 5 varieties (acacia honey, linden honey, sunflower honey, rapeseed honey and polyfloral honey) being collected and examined. The laboratory analyses aimed to determine the total number of yeasts and molds, using the colony counting technique (cfu/g). It was found that the honey samples examined had minimal contamination, with the presence of conditionally pathogenic or pathogenic bacteria being detected in some samples, and some samples showing a level of yeasts and moulds greater than 100 cfu/g, the varieties with the highest number of fungi being sunflower and rapeseed honey.
Keywords: honey, microbiota, microbiological analyses, statistics
REZUMAT
Datorită compoziției ei particulare, mierea are capacitatea de a inhiba sau chiar distruge microorganismele. Cu toate acestea, anumite tipuri de microorganisme persistă în miere, de regulă în stare latentă, iar unele specii de levuri, datorită faptului că sunt pronunțat osmofile, pot să se multiplice și să producă fermentarea produsului, făcându-l impropriu pentru consum uman. Cercetările au fost derulate în perioada 2023 și 2024, fiind recoltate și examinate un număr total de 552 de probe din 5 sorturi (miere de salcâm, miere de tei, miere floarea soarelui, miere rapiță și miere polifloră). Analizele de laborator au vizat determinarea numărului total de levuri și mucegaiuri, folosindu-se tehnica numărării coloniilor (ufc/g). S-a constatat că probele de miere examinate aveau o contaminare minimală, în unele probe fiind detectată prezența de bacterii condiționat patogene sau patogene, iar unele probe au prezentat un nivel de levuri și mucegaiuri mai mare de 100 ufc/g, sortimentele cu cel mai mare număr de fungi fiind mierea de floarea soarelui și rapiță.
Cuvinte cheie: miere, microbiota, analize microbiologice, statistică
Download PDF
Nicoleta FOLTOȘ
V.B. VUȚĂ
I. ONIȚĂ
G. BRĂNESCU
S. BĂRĂITĂREANU
Florica BĂRBUCEANU
ABSTRACT
The avian influenza virus (AIV) primarily affects birds but can also infect other species, including mammals. In this study, 185 serum or thoraco-abdominal fluid samples from wild boars shot in 2023, originating from 6 counties, and 305 serum or thoraco-abdominal fluid samples from foxes shot as part of a monitoring programme for the effectiveness of rabies vaccination in foxes, from 15 counties, were tested. All samples were tested for the detection of antibodies against the avian influenza A virus using a commercial ELISA kit. Subsequently, the positive samples identified by this method were tested using the haemagglutination inhibition technique to identify the viral subtype responsible for the infection and the immune response detected. Six samples from wild boars tested serologically positive for avian influenza A virus, and three of these were later confirmed as positive for the H5N8 subtype. Further research, including both seroprevalence studies and AIV detection using molecular biology techniques, is needed for a better understanding of the role played by wildlife, particularly foxes and wild boars, in the ecology of AIV in Romania.
Keywords: avian influenza, fox, wild boar, Romania, seroprevalence
REZUMAT
Virusul influenței aviare (VIA) afectează în principal păsările, dar poate, de asemenea, infecta și alte specii, inclusiv mamiferele. În acest studiu au fost testate un număr de 185 probe de ser sau lichid toraco-abdominal de la mistreți împușcați în anul 2023 proveniți din 6 județe, precum și un număr de 305 probe de ser sau lichid toraco-abdominal de la vulpi împușcate în cadrul monitorizării eficienței vaccinării antirabice consecutiv programului de vaccinare antirabică a vulpilor, din 15 județe. Toate probele au fost testate în vederea detecției anticorpilor antivirusul influenței A cu un kit ELISA comercial. Ulterior probele pozitive identificate prin această metodă au fost testate prin tehnica de inhibare a hemaglutinării în vederea identificării subtipului viral care a produs infecția și implicit răspunsul imun detectat. Șase probe provenite de la mistreți au fost pozitive serologic la virusul influentei de tip A, ulterior 3 dintre acestea au fost confirmate ca pozitive față de subtipul H5N8. Cercetări ulterioare, privind atât seroprevalența cât și detecția VIA prin tehnici de biologie moleculară, sunt necesare pentru o înțelegere mai bună a rolului jucat de animalele sălbatice, în mod special de vulpe și de mistreț, în ecologia VIA în România.
Cuvinte cheie: influența aviară, vulpe, mistreț, România, seroprevalență
Download PDF
Diana DRÎMBU (LICSANDRU)
A. POPOVICI
Daniela STAMATE
Nicoleta FOLTOȘ
Raluca BĂDULESCU
G. BRĂNESCU
Florica BĂRBUCEANU
ABSTRACT
In order to increase production, modern agriculture uses a multitude of pesticide substances, with the help of which it manages to control crop pests. These substances, unfortunately, remain in the plants on which they are used and can become the main factor of intoxication for certain animals that ingest them both in their pure form and after accumulation in plants. Another, far more serious situation is when substances used as pesticides are used intentionally by humans, such as to poison domestic animals. Among the pesticide substances more frequently used in agriculture and identified in the corpses received in the laboratory with the suspicion of poisoning were endosulfan, terbufos and tebuconazole. The products were identified following the toxicological examination of the gastric contents using the liquid-chromatography technique coupled with mass spectrometry, correlated with the anatomopathological changes identified during the necropsy of the animals and with the histopathological changes observed in the examined organs. The following cases of poisoning were studied: accidental poisoning in eight cases of wild leporids found dead in a field previously treated with the fungicide tebuconazole; intentional poisoning with terbufos in four animals of the canid species; poisoning of twelve goats with endosulfan; and poisoning of five felines with endosulfan.
Keywords: terbufos, tebuconazole, endosulfan, poisoning, intoxication
REZUMAT
Agricultura modernă utilizează în scopul creșterii producțiilor o multitudine de substanțe pesticide cu ajutorul cărora reușește să controleze dăunătorii culturilor. Aceste substanțe, din păcate, au remanență în plantele asupra cărora sunt utilizate și pot ajunge factor principal de intoxicație pentru anumite animale care le ingeră atât sub forma lor pură, cât și în urma acumulării în plante. O altă situație cu mult mai gravă este cea în care substanțele utilizate drept pesticide sunt folosite în mod intenționat de către oameni, cum ar fi pentru otrăvirea animalelor domestice. Dintre substanțele pesticide utilizate mai frecvent în agricultură și identificate în cadavrele recepționate în laborator cu suspiciunea de otrăvire au fost endosulfanul, terbufosul și tebuconazolul. Produsele au fost identificate în urma examenului toxicologic din conținutul gastric prin tehnica de lichidcromatografie cuplată cu spectometrie de masă, corelate cu modificările anatomopatologice identificate cu ocazia necropsiei animalelor și cu modificările histopatologice observate în organele examinate. Au fost studiate următoarele cazuri de intoxicații: intoxicație accidentală la opt cazuri de leporide sălbatice găsite în exitus pe un câmp tratat în prealabil cu fungicidul tebuconazol, otrăvirea intenționată cu terbufos la patru animale din specia canide, intoxicația a douăsprezece caprine cu endosulfan și cu aceeași subtanță otrăvirea a cinci feline.
Cuvinte cheie: terbufos, tebuconazol, endosulfan, otrăvire, intoxicație
Download PDF
Nicoleta Andreea MINCĂ
D. ȚOGOE
Daniela Elena BRĂSLAȘU
Carmen IONIȚĂ
L. IONIȚĂ
ABSTRACT
Pericardial effusion secondary to neoplastic cardiac damage is increasingly frequently diagnosed in veterinary cardiology, and diagnostic methods are constantly developing. The study includes 34 canids of different breeds, aged between 6 and 18 years, who were diagnosed with pericardial effusion, the fluid extracted by pericardiocentesis being subjected to pH determination by two distinct methods. According to current theories, the pH value of the fluid extracted from the pericardial level can indicate its origin (neoplastic or non-neoplastic). pH values were analysed in relation to echocardiographic and cytopathological examination to assess whether they can serve as an effective indicator in differentiating idiopathic from neoplastic causes of pericardial effusion. The samples used were subjected to both centrifugation and testing as such using pH indicator strips and a mobile pH meter for liquids. The parameters obtained support international results in certain types of neoplasms and add additional information to the working technique. This diagnostic method is not certain at this time, but it can be useful in guiding it through its simplicity of application and low costs.
Keywords: pericardial fluids, pericardiocentesis, cardiac tamponade, dog
REZUMAT
Efuzia pericardică secundară afectării cardiace neoplazice este din ce în ce mai frecvent diagnosticată în cardiologia veterinară, metodele de diagnostic fiind în continuă dezvoltare. Studiul cuprinde 34 de canide, din rase diferite, cu vârste cuprinse între 6-18 ani, care au fost diagnosticate cu efuzie pericardică, lichidul extras prin pericardiocenteză fiind supus determinării de pH prin două metode distincte. Conform teoriilor actuale, valoarea pH-ului lichidului extras de la nivel pericardic poate indica originea acestuia (neoplazic sau nonneoplazic). Valorile pH-ului au fost analizate în raport cu examenul ecocardiografic și citopatologic pentru a evalua dacă acestea pot servi ca un indicator eficient în diferențierea cauzelor idiopatice de cele neoplazice ale efuziunii pericardice. Probele utilizate au fost supuse atât centrifugării, cât și testate ca atare cu ajutorul unor benzi indicatoare pentru pH și cu ajutorul unui pH-metru mobil pentru lichide. Parametrii obținuți susțin rezultatele internaționale în anumite tipuri de neoplazii și adaugă informații suplimentare în tehnica de lucru. Această metodă de diagnostic nu este de certitudine la acest moment, dar poate să fie utilă în orientarea acestuia prin simplitatea de aplicare și costurile reduse.
Cuvinte cheie: fluide pericardice, pericardiocenteză, tamponadă cardiacă, câine
Download PDF
Renata NICULA
A.M. MALUTAN
D. DICULESCU
Daria Maria POP
C. PORUMB
I.Ș. GROZA
I. NATI
Cristina ORMINDEAN
Carmen Mihaela MIHU
D. MIHU
Liana ȘTEFAN
ABSTRACT
Perimenopause is characterised by clinical manifestations based on endocrinological and histological changes in the female genital system. The progressive reduction of the endogenous level of ovarian steroids, as well as the cytotoxic implication of oxidative stress (OS), induces both uterine and ovarian alterations. The aim of this research was to assess ovarian follicular and uterine horn histological changes in animals with chemically induced ovarian failure. Also, we monitored the effect on the structure of the ovarian and uterine horns after administration of an antioxidant complex of selenium and vitamin E. The experiments were performed on white female Wistar rats of the Rattus norvegicus species, aged 20 weeks, with a weight between 200 and 220g. The animals were assigned to 4 groups (n=10 animals/group): group I- control group, group II: animals that were administered for 5 weeks Cyclophosphamide (CFA) iv, in a dose of 30 mg/kgbw, every 3 days, group III – animals that were administered for 5 weeks CFA iv, in a dose of 15 mg/kgbw, every 3 days, group IV –animals that were administered for 5 weeks CFA iv, in a dose of 15 mg/ kgbw, followed by administration of Sel-E-Vit in a dose of 15 mg/kgbw for 3 weeks. At the end of the experiment, the animals were euthanized, after which ovary and uterine horn samples were collected for histopathological examination. In the current study, we assessed histopathological sections obtained from the ovaries and uterine horns of female rats treated with CFA, CFA+Sel-E-Vit respectively. The histopathological data were correlated with the biochemical indicators investigated in study III (groups I, III, IV). Cyclophosphamide administration induces ovarian failure with inhibition of folliculogenesis and uterine atrophy. Administration of an ovo- and utero-toxic chemical agent and post-administration of an antioxidant complex have a favourable effect on ovarian and uterine morphology in vivo.
Keywords: perimenopause, ovarian failure, cyclophosphamide, antioxidant complex
REZUMAT
Perimenopauza este caracterizată de manifestări clinice bazate pe modificări endocrinologice și histologice în sistemul genital feminin. Reducerea progresivă a nivelului endogen de steroizi ovarieni, precum și implicația citotoxică a stresului oxidativ (OS), induc modificări atât uterine cât și ovariene. Scopul acestei cercetări a fost de a evalua modificările histologice foliculare ovariene și ale cornului uterin la animale cu insuficiență ovariană indusă chimic. De asemenea, s-a monitorizat efectul asupra structurii ovariene și asupra cornului uterin după administrarea unui complex antioxidant de seleniu și vitamina E. Experimentele au fost efectuate pe șobolani albi de sex feminin din specia Rattus norvegicus, în vârstă de 20 de săptămâni, cu o greutate între 200 și 220g. Animalele au fost repartizate în 4 grupuri (n=10 animale/grup): grupul I – grupul de control, grupul II: animale cărora li s-a administrat Ciclofosfamidă (CFA) iv timp de 5 săptămâni în doză de 30 mg/kg corp la fiecare 3 zile, grupul III – animale cărora li s-a administrat CFA iv timp de 5 săptămâni în doză de 15 mg/kg corp la fiecare 3 zile, grupul IV – animale cărora li s-a administrat CFA iv timp de 5 săptămâni în doză de 15 mg/kg corp urmată de administrarea Sel-E-Vit în doză de 15 mg/kg corp timp de 3 săptămâni. La sfârșitul experimentului, animalele au fost eutanasiate, după care s-au colectat probe de ovar și corn uterin pentru examinare histopatologică.S-au analizat secțiunile histopatologice obținute de la nivelul ovarului și de la nivelul cornului uterin la femelele tratate cu Ciclofosfamidă și respectiv Ciclofosfamidă si SEl-E-Vit. Datele histopatologice au fost corelate cu indicatorii biochimici investigați anterior. Administrarea de Ciclofosfamidă induce insuficiență ovariană cu inhibarea foliculogenezei și atrofie uterină. Administrarea unui agent chimic ovo- și utero-toxic și postadministrarea unui complex antioxidant au un efect favorabil asupra morfologiei ovariene și uterine in vivo.
Cuvinte cheie: perimenopauză, insuficiență ovariană, ciclofosfamidă, complex antioxidant
Download PDF
Paula Maria PASCA
S.A. PASCA
G. SOLCAN
ABSTRACT
Renal diseases in companion animals are among the most frequently diagnosed pathologies, especially among the cat population. That is why early diagnosis and understanding of the pathological process, in terms of its manifestation and origin, is important. Renal pathologies can be classified according to a multitude of criteria, but the most used is according to the location of the pathological process. Thus, we can encounter glomerular, tubular, tubulo-interstitial, congenital, mechanical and vascular nephropathies. In dogs and cats, the most common glomerular diseases are proliferative (membranoproliferative glomerulonephritis, dense deposits disease-type I, proliferative glomerulonephritis (mesangial and endocapillary); extracapillary progressive glomerulonephritis; exudative glomerulonephritis (cystic and embolic) and nonproliferative glomerular diseases (amyloidosis, glomerulosclerosis, minimal change glomerulopathy, membranous nephropathy, hereditary nephritis – Alport syndrome, thin membrane disease). Tubulo-interstitial nephropathies are represented by renal tubular acidosis, Fanconi syndrome, renal glucosuria, nephrogenic diabetes insipidus, cystinuria, carnitinuria, hyperuricosuria and hyperxanthineuria.
Keywords: renal diseases, classification, companion animals
REZUMAT
Afecțiunile renale la animalele de companie sunt printre cele mai frecvent diagnosticate, în special in rândul populației de pisici. De aceea este important diagnosticul precoce și înțelegerea procesului patologic, în ceea ce privește modul de manifestare si originea sa. Patologii renale pot fi clasificate după o multitudine de criterii, însă cea mai utilizată este localizarea procesului patologic. Astfel putem întâlni nefropatii glomerulare, tubulare, tubulo-interstitiale, vasculare congenitale și mecanice. La câini și pisici, cele mai frecvente boli glomerulare sunt: bolile proliferative (glomerulonefrita membranoproliferativă, boala depozitelor dense de tip I, glomerulonefrita proliferativă (mesangială și endocapilară); glomerulonefrita extracapilară progresivă; glomerulonefrita exsudativă (chistică și embolică) și bolile glomerulare neproliferative (amiloidoză, glomeruloscleroză, glomerulopatia cu modificări minime, nefropatia membranoasă, nefrita ereditară – sindromul Alport). Nefropatiile tubulo-interstițiale sunt reprezentate de: acidoza tubulară renală, sindromul Fanconi, glucozuria renală, diabetul insipid nefrogen, cistinurie, carnitinurie, hiperuricosurie și hiperxantineurie.
Cuvinte cheie: nefropatii, clasificare, animale de companie
Download PDF
D.V. TOMOIOAGA
R.C. PURDOIU
Caroline Maria LĂCĂTUȘ
C. IRIMESCU
C. CREȚ
S.M. MÂRZA
Sonia Teodora PATRICHI
Paula PAȘCA
I. MARCUS
P.C. PEȘTEAN
I. PAPUC
R. LĂCĂTUȘ
ABSTRACT
Coenurosis, caused by the larval stage of Taenia multiceps, represents a serious parasitic threat to sheep populations globally, resulting in marked neurological impairment and significant economic losses. The development of cysts within the central nervous system, particularly in the brain and spinal cord, necessitates timely and accurate diagnosis for effective management and control. This study aims to assess differences in standard blood chemistry profiles between sheep diagnosed with coenurosis and other sheep. Clinically, no neurological or other symptoms were observed in the control subjects; however, the group that has been diagnosed with coenurosis presented such symptoms. The findings indicate a range of blood chemistry alterations, predominantly affecting the hepatobiliary system, which may be associated with parasitic infection by Fasciola hepatica. While all sheep exhibited elevated creatine kinase levels—a potential marker of coenurosis—these elevations alone are insufficient for diagnosis without accompanying specific brain isoenzyme measurements. Recent research highlighting the specificity of plasma kynurenic acid levels for diagnosing coenurosis offers an alternative diagnostic pathway for clinicians, particularly when CT imaging is not readily accessible. This biomarker could significantly aid in diagnosing coenurosis in settings where advanced imaging options are limited.
Keywords: sheep, coenurosis, blood
REZUMAT
Cenuroza, patologie cauzată de stadiul larvar al Taenia multiceps, reprezintă o amenințare parazitară serioasă pentru populațiile de oi la nivel global, ducând la afectări neurologice marcante și pierderi economice semnificative. Dezvoltarea chiștilor în sistemul nervos central, în special în creier și măduva spinării, necesită diagnosticare rapidă și precisă pentru o gestionare eficientă. Acest studiu își propune să evalueze diferențele din profilurile standard de biochimie sanguină între oile diagnosticate cu coenuroză și alte oi. Din punct de vedere clinic, la subiecții din grupul de control nu s-au observat simptome neurologice sau alte simptome, însă grupul diagnosticat cu cenuroză a prezentat astfel de simptome. Rezultatele indică o serie de modificări ale parametrilor biochimici sanguini, afectând în principal sistemul hepatobiliar, care pot fi asociate cu infecția parazitară provocată de Fasciola hepatica. Deși toate oile au prezentat niveluri crescute de creatinkinază—un posibil marker al cenurozei—aceste creșteri, în sine, nu sunt suficiente pentru diagnostic fără măsurători specifice ale izoenzimelor cerebrale asociate. Cercetările recente, care subliniază specificitatea nivelurilor plasmatice de acid kinurenic pentru diagnosticarea cenurozei, oferă o alternativă diagnostică pentru clinicieni, în special în situațiile în care tomografia computerizată (CT) nu este ușor accesibilă. Acest marker ar putea fi de mare ajutor în diagnosticarea coenurozei în medii cu opțiuni limitate de imagistică avansată.
Cuvinte cheie: oi, cenuroză, sânge