Revista Română de Medicină Veterinară
In the Romanian Review of Veterinary Medicine are published scientific reports and syntheses, original works and proceedings, from the medical veterinary domains. Articles are considered for publication depending on: scientific value, originality of the research and the manuscript submission date. Manuscript received by the Editorial staff will be reviewed by the selected Scientific reviewers. If reasonable corrections are necessary, these will be made by the Editorial staff. The articles may be rejected without peer-review, if they do not comply with the editorial recommendations to authors or are beyond the scope and aims of this Review. In this cases, the Editorial staff reserves the right to return the rejected article for revision to the authors.
In Revista Română de Medicină Veterinară (Rev Rom Med Vet) sunt publicate referate ştiinţifice, articole de sinteză, lucrări originale şi prelucrări, din domeniul medicinii veterinare. Articolele sunt luate în considerare în vederea publicării în funcţie de: valoarea lor ştiinţifică, originalitatea cercetărilor şi data depunerii manuscriselor. Lucrările primite la Secretariatul Revistei, vor fi controlate ştiinţific de către referenţii de specialitate selectaţi. Dacă după recenzie sunt necesare corecturi rezonabile, acestea vor fi făcute la redacţie de către colectivul editorial. Lucrările pot fi respinse fără recenzare când nu respectă recomandările editoriale pentru autori, ori scopul şi obiectivele Revistei. În aceste cazuri, Redacţia îşi rezervă dreptul de a returna manuscrisele autorilor, pentru revizuire.
Cover 1 photo: Chronic haemorrhagic state at the level of the plastron in an aquatic turtle (Fig. 1, p. 21)
Download PDF
Alexandra CIUBOTARIU
Ș.G. CIORNEI
P. ROȘCA
D.G. DRUGOCIU
ABSTRACT
This study aimed to assess prevalence of the reproductive pathologies in dogs, one of the most commonly encountered pets in veterinary practice. The retrospective study was carried out by collecting and analysing the data recorded between January 2021 and December 2022 in two veterinary clinics that are specialised in the treatment of reproductive pathologies: the Clinic of Obstetrics, Gynaecology, and Veterinary Andrology, from the Faculty of Veterinary Medicine (University of Life Sciences, Iasi, Romania) and the Clinic of Obstetrics, Gynaecology, and Veterinary Andrology, from the University Veterinary Hospital (University of Naples “Federico II”, Naples, Italy). The study included a total of 240 canids in Iasi and 212 canids in Naples. The highest prevalence of reproductive pathologies in Iasi was represented by pyometra (32.88%) in bitches and balanoposthitis (25%) in dogs, and in Naples, pseudopregnancy (29.58%) in bitches and cryptorchidism (32.73%) in dogs. Regarding mammary gland diseases, mammary gland tumours had the highest prevalence in Iasi (78.94%), while in Naples pseudopregnancy (52.5%) was the most prevalent disorder, followed by mammary gland tumours (40%). Our results highlight the main reproductive pathologies and point out the increased prevalence of mammary tumours in canids.
Keywords: prevalence, canids, genital diseases, breast diseases
REZUMAT
Scopul acestui studiu retrospectiv a fost acela de a determina prevalența patologiilor aparatului reproducător la canide, una dintre cele mai întâlnite specii în practica medicală a animalelor de companie. Studiul retrospectiv a fost realizat prin colectarea și analizarea datelor înregistrate în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2022 la două clinici specializate în tratarea patologiilor aparatului genital: Clinica de Obstetrică, Ginecologie și Andrologie Veterinară din cadrul Facultății de Medicină Veterinară (Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iași, România), și Clinica de Obstetrică, Ginecologie și Andrologie Veterinară din cadrul Spitalului Veterinar Universitar Didactic (Universitatea de Studii Federico II, Napoli, Italia). Studiul a inclus un total de 240 canide în Iași și 212 canide în Napoli. Cele mai mari prevalențe ale patologiilor reproductive în Iași au fost reprezentate de piometru (32,88%) la cățea și balanopostită (25%) la câine, iar în Napoli lactație falsă (29,58%) la cățea și criptorhidie (32,73%) la câine. În ceea ce privește afecțiunile glandei mamare, tumorile glandei mamare au înregistrat cea mai mare prevalență în Iași (78,94%), în timp ce în Napoli cazurile de lactație falsă au avut cea mai mare prevalență (52,5%), urmate imediat de tumorile glandei mamare (40%). Rezultatele obținute evidențiază principalele afecțiuni reproductive și atenționează asupra prevalenței universal crescute a tumorilor mamare la canide.
Cuvinte cheie: prevalență, canide, afecțiuni genitale, afecțiuni mamare
Download PDF
Raluca Ioana NEDELEA
M.M. BORZAN
R. DUMITRU
I. MARCUS
ABSTRACT
Rostral crossbites and level bites are considered traumatic and unstable occlusions in both humans and dogs. In the long process of searching for treatment solutions for dogs, authors have tried to implement different solutions with poor and less repetitive results. This may be due to the increased mastication forces developed in the canines’ oral cavity. This article wants to report our predictable approach to these bites. Twelve owned dogs were addressed for this kind of pathology. Impressions were taken standardly; impressions were scanned and entered into the process of computer-assisted design (CAD). After analysing the cases, the orthodontic devices were computer-aided manufacturing (CAM). Results were obtained between two and nine weeks. No pink teeth appeared as a consequence of the orthodontic treatment. A sixmonth check-up after removing the orthodontic devices revealed that the results were stable. All of the dogs in the study were neutered.
Keywords: malocclusion, orthodontic device, dogs, veterinary dentistry
REZUMAT
Mușcăturile inverse rostrale și cele cap la cap sunt considerate ocluzii traumatice și instabile atât în cazul oamenilor cât și în cazul câinilor. De-a lungul timpului, încercând să găsească soluții terapeutice pentru câini, autorii articolului au încercat să implementeze diferite soluții terapeutice cu rezultate slabe și mai puțin repetitive. Cel mai probabil aceste eșecuri s-au datorat forțelor masticatorii crescute care se dezvoltă în cavitatea orală a câinilor. Acest articol dorește să raporteze modul predictibil de rezolvare al acestor patologii. Doisprezece câini cu proprietari s-au adresat pentru remedierea mușcăturii. Amprentele s-au realizat clasic, apoi au fost scanate și au intrat în procesul designului asistat de computer (CAD). După analiza cazurilor, aparatele ortodontice au fost realizate cu ajutorul computerului (CAM) Rezultatele au fost obținute între două și nouă săptămâni. Niciun dinte nu s-a colorat în roz în urma tratamentului ortodontic. Controlul la șase luni după îndepărtarea aparatelor ortodontice au arătat stabilitatea rezultatelor. Toți câinii incluși în studiu au fost sterilizați.
Cuvinte cheie: malocluzie, aparate ortodontice, câini, stomatologie veterinară
Download PDF
L. TUDOR
ABSTRACT
We have undertaken comparative research between species of aquatic turtles from the subtropical areas of America from the genera Trachemys and Chrysemys and the species from the European temperate zone, Emys orbicularis. These studies consisted of the sampling of digestive and respiratory flora from which bacterial strains belonging to the genus Vibrio were isolated, with a particular focus on the isolation of noncholeric vibrios. Research was carried out on the comparative analysis of the clinical, necropsy, and histopathological results that followed the research. Research has shown that the most pathogenic strains are V. vulnificus and V. parahaemolyticus. Regardless of the pathogenetic pathway, they cause damage to the liver, pancreas, and intestines, sometimes with serious histopathological changes, together causing death. In the same studies, it was proven that the presence of noncholeric Vibrio spp. species in aquatic turtles implies the possibility of animals in aquatic ecosystems to develop morbid entities, themselves evolving in the storage of vibrios and ensuring the enrichment of water with these bacteria. This state of carrier and eliminator keeps vibrios in the circuit of aquatic ecosystems for a long time, even in periods of too low or too high temperatures. These conditions that can destroy the vibrios in the water are overcome as a possibility for their survival by the fact that the vibrios find in the aquatic creatures a true biological niche that ensures their permanence and spread in the ecosystem.
Keywords: Vibrio’s, bacterial stems, aquatic tortues, pathogenity, lesions
REZUMAT
Am întreprins cercetări comparativ între speciile de țestoase acvatice din zonele subtropicale ale Americii din genurile Trachemys și Chrysemys și specia din zona temperată europeană Emys orbicularis. Aceste studii au constat în prelevarea de floră digestivă și respiratorie din care s-a făcut izolarea de tulpini bacteriene încadrate în genul Vibrio, urmărindu-se în special izolarea de vibrioni non-holerici. Au fost realizate cercetări privind analiza comparativă a rezultatelor clinice, necropsice și histopatologice care au urmat cercetărilor. Cercetările efectuate au arătat că cele mai patogene tulpini sunt V. vulnificus și V. parahaemolyticus. Acestea determină, indiferent de calea patogenetică, leziuni ale ficatului, pancreasului și intestinelor, uneori cu modificări histopatologice grave, provocând împreună decesul. În aceleași studii s-a dovedit că prezența speciilor de Vibrio spp. non-holerice la țestoasele acvatice implică posibilitatea animalelor din ecosistemele acvatice de a dezvolta entități morbide, ele însele evoluând în stocarea de vibrioni și asigurând îmbogățirea apei cu aceste bacterii. Această stare de purtător și eliminator menține timp îndelungat vibrionii în circuitul ecosistemelor acvatice, chiar în perioadele de temperatură prea scăzută sau prea ridicată. Aceste condiții care pot distruge vibrionii din apă sunt depășite ca posibilitate de supraviețuire a acestora, prin faptul că vibrionii găsesc în creaturile acvatice o adevărată nișă biologică care le asigură permanentizarea și răspândirea în ecosistem.
Cuvinte cheie: Vibrio, tulpini bacteriene, broaște țestoase acvatice, patogenitate, leziuni
Download PDF
Lucia Victoria BEL
Orsolya SARPATAKI
ABSTRACT
Panther chameleons are one of the most common lizards kept as pets. Several diseases are seen in this species, mostly related to the environmental conditions the animal is kept in. Cutaneous masses in these animals are mostly associated with abscesses. Nevertheless, there are several skin tumours that have been identified in these species. The exact causes of squamous cell carcinoma in chameleons are not fully understood, but it is often associated with exposure to ultraviolet (UV) radiation. Chameleons are reptiles that rely on basking in the sun to regulate their body temperature, and prolonged exposure to UV radiation can increase the risk of developing skin tumours. Treatment options for squamous cell carcinoma in chameleons are limited and often challenging. Surgical removal of the tumour may be attempted, but it can be difficult due to the delicate nature of chameleon skin and the location of the tumour. This case report describes the management and evolution of a female panther chameleon (Furcifer pardalis) diagnosed with multicentric squamous cell carcinoma.
Keywords: Squamous cell carcinoma, panther chameleon
REZUMAT
Cameleonii panteră sunt printre cele mai frecvente șopârle deținute ca animale de companie. Mai multe boli sunt observate la această specie, în principal legate de condițiile de mediu în care este ținut animalul. Masele cutanate la aceste animale sunt în mare parte asociate cu abcesele. Cu toate acestea, au fost identificate diverse tipuri de tumori ale pielii și la această specie. Cauzele exacte ale carcinomului cu celule scuamoase la cameleoni nu sunt pe deplin înțelese, dar este adesea asociat cu expunerea la radiațiile ultraviolete (UV). Cameleonii sunt reptile care depind de expunerea la soare pentru ași regla temperatura corpului, iar expunerea prelungită la radiațiile UV poate crește riscul de dezvoltare a tumorilor de piele. Opțiunile de tratament pentru carcinomul cu celule scuamoase la cameleoni sunt limitate și adesea provocatoare. Îndepărtarea chirurgicală a tumorii poate fi încercată, dar poate fi dificilă din cauza naturii delicate a pielii de cameleon și a amplasării tumorii. Această prezentare de caz descrie gestionarea și evoluția unui caz de carcinom scuamos multicentric diagnosticat la o femelă de cameleon panteră (Furcifer pardalis).
Cuvinte cheie: carcinom cu celule scuamoase, cameleon pantera
Download PDF
I. SABOU
A.F. GAL
Maria Cătălina MATEI-LAȚIU
V. RUS
V. MICLĂUȘ
C. RAŢIU
C.O. MARTONOS
N. OROS
L. OANA
ABSTRACT
The surgical insertion of an orthopaedic screw leads to bone trauma that will force the osseous tissue to regenerate. The cascade of events that follow is directly influenced if the insertion is done under conditions where excessive pressure is exerted on the implantation area. The aim of the present study was to determine if the diameter of the insertion hollow significantly influence the mechanism of contact osteogenesis after the insertion of the titanium orthopaedic screw. The implants were inserted in the femoral bone of female rabbits in 1.8 mm hollow (group 1) or 1 mm hollow (group 2). After 6 weeks from the intervention, histological and morphometric assessments were done at the implantation site. The results suggested significant differences both in terms of the amount of bone proliferated on the interface and in terms of the maturation stage it reached. In the first group, the layer of bone deposited on the interface is relatively thick (291389.84 μm2), but the thickness is not uniform throughout the interface, while in the second group, the bone proliferated extends over the entire interface but is significantly thinner (47613.62 μm2). Therefore, the space that remains between the surface of the screw and the wall of the cortical bone hollow must be of a certain size to ensure the best conditions for the rapid and proper development of repair processes through contact osteogenesis.
Keywords: contact osteogenesis, orthopaedic implant, morphometry
REZUMAT
Inserarea chirurgicală a unui șurub ortopedic duce la traumatisme osoase care vor forța țesutul osos să se regenereze. Cascada evenimentelor care urmează este direct influențată dacă inserția se face în condiții în care se exercită o presiune excesivă asupra zonei de implantare. Scopul prezentului studiu a fost de a determina dacă diametrul orificiului de inserție influențează semnificativ mecanismul osteogenezei de contact după introducerea șurubului ortopedic de titan. Implanturile au fost introduse în osul femural al femelelor de iepure în orificii cu diametrul de 1,8 mm (lotul 1) sau diametrul de 1 mm (lotul 2). După 6 săptămâni de la intervenție sau făcut evaluări histologice și morfometrice la locul de implantare. Rezultatele au sugerat diferențe semnificative atât în ceea ce privește cantitatea de os proliferată pe interfață, cât și în ceea ce privește stadiul de regenerare la care a ajuns. În primul grup, stratul de țesut osos depus pe interfață este relativ gros (291389,84 μm2), dar grosimea nu este uniformă pe toată interfața, în timp ce la al doilea lot, osul proliferat se extinde pe întreaga interfață, dar este semnificativ mai subțire (47613,62 μm2). Așadar, spațiul care rămâne între suprafața șurubului și peretele orificiului de inserție trebuie să fie de o anumită dimensiune adaptată la diametrul șurubului pentru a asigura cele mai bune condiții pentru desfășurarea rapidă și corectă a proceselor de reconstrucție prin osteogeneză de contact.
Cuvinte cheie: osteogeneză de contact, implant ortopedic, morfometrie
Download PDF
N.A. BOCIU
Alina ȘTEFĂNESCU
B.A. VIȚĂLARU
M.D. CODREANU
ABSTRACT
Peritoneal dialysis is a therapeutic method of renal replacement used successfully in patients diagnosed with acute kidney injury. The ideal peritoneal dialysis catheter for this type of therapy allows both administration and proper evacuation of the dialysis solution, causes minimal subcutaneous losses, and minimises infection, both in the peritoneal cavity and in the subcutaneous tissue. Acute dialysis catheters are most often inserted under local anaesthesia, through a stylet, percutaneously and require immediate heparinization. These catheters are usually straight or curved, with holes at the distal end of the catheter. Acute catheters generally do not have Dacron sleeves to protect the patient against bacterial infection because they are not used for a long period of time and adhesion formation is not required. The study was carried out on a number of 20 patients, divided into 2 batches with different dialysis catheters (B1 Pigtail and B2 Round Blake). In both batches, peritoneal dialysis was performed every 4 hours, and the dialysis fluid was heated to a temperature of 38–39°C. The aim of this study is to determine the incidence of peritoneal dialysis catheter complications and to minimise them. „Pigtail” peritoneal dialysis catheters ensure more efficient fluid exchanges, with the degree of their partial obstruction being minimal due to the shape of the distal end, which is located at the bottom of the Douglas bag.
Keywords: peritoneal dialysis, catheter, dog
REZUMAT
Dializa peritoneală reprezintă o metodă terapeutică de substituție renală, utilizată cu succes în cazul pacienților diagnosticați cu afectare renală acută. Cateterul de dializă peritoneală ideal pentru acest tip de terapie permite atât administrarea, cât și evacuarea corespunzătoare a soluției de dializă și determină pierderi subcutanate minime, minimizează infecția, atât în cavitatea peritoneală, cât și în țesutul subcutanat. Cateterul pentru dializă acută se introduce, de cele mai multe ori, cu anestezie locală, printr-un stilet, percutanat și necesită heparinizare imediată. Aceste catetere sunt, de obicei, drepte sau curbe cu orificii la capătul distal al cateterului. Cateterele acute, în general, nu au manșoane de Dacron pentru a proteja pacientul împotriva infecției bacteriene deoarece nu sunt utilizate o perioadă lungă de timp și nu este necesară formarea aderențelor. Studiul a fost realizat pe un număr de 20 pacienți, împărțiți în două loturi cu catetere de dializă diferite (B1 Pigtail și B2 Round Blake). La ambele loturi dializa peritoneală a fost efectuată la fiecare 4 ore, iar lichidul de dializă a fost încălzit la temperatura de 38-39°C. Scopul acestui studiu este de a determina incidența apariției complicațiilor la nivelul cateterului de dializă peritoneală și de a le minimiza. Cateterele de dializă peritoneală de tip „Pigtail” asigură schimburi de fluide mai eficiente, gradul de obstrucție parțială a acestora fiind minim datorită formei capătului distal care se află în fundul de sac Douglas.
Cuvinte cheie: dializă peritoneală, cateter, câine
Download PDF
Alexandrina Virginia BULUCEA
Diana OBIȘTIOIU
Anca HULEA
Iuliana POPESCU
Alexandra BAN CUCERZAN
Doris FLOAREȘ
C. HULEA
V. HERMAN
Iulia BUCUR
E. TÎRZIU
ABSTRACT
The emergence of multi-drug-resistant bacteria is a global problem, so recent studies have focused on finding natural alternatives with increased efficiency without creating resistance. The present study aims to describe the chemical composition and antimicrobial activity against Gram-positive bacteria (Streptococcus pyogenes – ATCC 19615, Staphylococcus aureus – ATCC 25923, Listeria monocytogenes – ATCC 19114, Bacillus cereus – ATCC 10876 and Clostridium perfringens – ATCC 13124) of Foeniculum vulgare essential oil. The minimum inhibitory concentration was determined both for the essential oil itself and for the five standard plant compounds (linalool, cineole, caryophyllene, thujone, and eugenol).
Keywords: Foeniculum vulgare, antibacterial, standard
REZUMAT
Apariția bacteriilor multi-rezistente la antibiotice este o problemă la nivel mondial, așa că studiile recente își îndreaptă atenția către găsirea de alternative naturale cu eficiență sporită, dar fără a crea rezistență. Prezentul studiu are ca scop descrierea compoziției chimice și activității antimicrobiene împotriva bacteriilor Gram-pozitive (Streptococcus pyogenes – ATCC 19615, Staphylococcus aureus – ATCC 25923, Listeria monocytogenes – ATCC 19114, Bacillus cereus -ATCC 10876 și Clostridium perfringens -ATCC 13124) a uleiului esențial de Foeniculum vulgare. Concentrația minimă inhibitorie a fost determinată atât pentru uleiul esențial în sine, cât și pentru cei cinci compuși standard ai plantei.
Cuvinte cheie: Foeniculum vulgare, antibacterial, standard
Download PDF
Dana Mihaela CREȚU
Sînziana-Miruna MUSTĂȚA
Cosmin ȘONEA
Maria Rodica GURĂU
Fănel OȚELEA
Raluca Aniela GHEORGHE IRIMIA
Stelian BĂRĂITĂREANU
ABSTRACT
Feline infectious peritonitis (FIP) is a worldwide disease of domestic and wild cats of all ages, with the outcome almost invariably fatal. In the aetiology of FIP, different strains of Feline coronavirus (FCoV) are involved. FIP is difficult to diagnose since some clinical indications are ambiguous and comparable to those described in other feline disorders, and laboratory tests available today cannot distinguish between FIPcausing strains and feline enteric coronavirus strains. Many cats do not acquire FIP illness even when infected with recognised FIP-causing strains. The variables that cause one cat to get ill while another remain healthy are unknown. Moreover, even modern polymerase chain reaction assays (PCR) designed to identify viral genetic material are incapable of distinguishing between coronavirus strains. However, the findings of PCR testing on fluid from a suspected FIP cat’s belly might help to rule in or rule out the condition. PCR testing of blood from a suspected case is less definitive in diagnosing FIP, although it might be beneficial in specific cases for the practising veterinarian. In this paper, thirteen samples were analysed using RT-PCR from cats, different in age and breed. Our results support the utility of the PCR technique in FIP diagnostic protocols by providing evidence of FCoV infection on ascitic fluid or blood samples taken from cats with clinical suspicion of FIP.
Keywords: Feline Coronavirus, Real Time PCR, Feline Infectious Peritonitis
REZUMAT
Peritonita infecțioasă felină (PIF) este o boală răspândită pe tot globul care afectează pisicile domestice și sălbatice de toate vârstele, cu deznodământ aproape invariabil fatal. În etiologia PIF sunt implicate diferite tulpini de Feline coronavirus (FCoV). PIF este dificil de diagnosticat, deoarece unele indicații clinice sunt ambigue și comparabile cu cele descrise în alte boli ale pisicilor, iar testele de laborator disponibile astăzi nu pot face distincția între tulpinile care provoacă FIP și tulpinile de coronavirus enteric felin. Multe pisici nu dezvoltă PIF chiar și atunci când sunt infectate cu tulpini recunoscute că produc PIF. Variabilele care fac ca o pisică să se îmbolnăvească în timp ce alta rămâne sănătoasă sunt necunoscute. Chiar și testele moderne de diagnostic precum tehnica PCR, care au fost concepute pentru a identifica materialul genetic viral, sunt incapabile să facă distincția între diferitele tulpini de coronavirus. Cu toate acestea, rezultatele testării PCR pe probe de lichid ascitic prelevat de la pisici cu suspiciune de PIF, ar putea ajuta în diagnostic. Deși ar putea fi benefică în anumite cazuri, testarea prin PCR a probelor de sânge prelevate de la pisici cu suspiciune clinică de PIF este mai puțin utilă medicul veterinar practician. În această lucrare, treisprezece probe biologice prelevate de la pisici de diferite rase și vârste au fost analizate folosind RT-PCR. Rezultatele obținute susțin utilitatea tehnicii PCR în protocoalele de diagnosticare PIF, oferind dovezi ale prezenței FCoV în probele de lichid ascitic sau sânge prelevate de la pisici cu suspiciune clinică de FIP.
Cuvinte cheie: Feline Coronavirus, RT-PCR, peritonita infecțioasă felină
Download PDF
Ionica IANCU
A. GLIGOR
V. IORGONI
Ionela POPA
Corina PASCU
Luminița COSTINAR
J. DEGI
Ileana NICHITA
V. HERMAN
ABSTRACT
Respiratory diseases in calves are of significant importance, both globally and locally.This study aimed to compare two calf vaccination protocols on a dairy farm in Western Romania, a protocol already used on the farm and a new one, to determine the optimal time for calf vaccination and the effectiveness of the vaccination. To assess the immune response in calves vaccinated against Bovine Respiratory Syncytial Virus (B RSV) and Bovine Parainfluenza Virus (PI3), we measured the post-vaccination antibody titre using the indirect ELISA method. The values of serum proteins in the first 24 hours in the calves from the two groups had values above 5 g/100 ml, which demonstrates a good passive transfer of maternal antibodies as a result of colostrum. High levels of maternal antibodies, which persisted during the study period, interfered with post-vaccination antibodies and led to decreased anti-BRSV antibody titres in both protocols.
Keywords: calves, bovine respiratory syncytial virus BRSV, Bovine Parainfluenza virus PI-3
REZUMAT
Bolile respiratorii la viței au o importanță semnificativă, atât la nivel global, cât și local. Acest studiu și-a propus să compare două protocoale de vaccinare a vițeilor într-o fermă vaci de lapte din vestul României, un protocol deja folosit în fermă și unul nou, pentru a determina momentul optim pentru vaccinarea vițeilor și eficacitatea vaccinării. Evaluarea răspunsului imun la vițeii vaccinați împotriva Virusului Respirator Sincițial Bovin (BRSV) și împotriva Virusului Parainfluenței Bovine (PI3) s-a făcut pe baza determinării titrului de anticorpi post-vaccinare prin metoda ELISA indirectă. Valorile proteinelor serice în primele 24 h la viței, din cele două loturi, au avut valori peste 5g/100ml, ceea ce demonstrează un bun transfer pasiv al anticorpilor materni ca urmare a colostrului. Nivelurile ridicate de anticorpi materni, care au persistat în perioada cercetării, au interferat cu anticorpii post-vaccinare și au condus la scăderea titrului de anticorpi anti-BRSV în ambele protocoale.
Cuvinte cheie: viței, Virusul respirator sincițial bovin VRSB, Virusul parainfluenței bovine PI-3
Download PDF
A.R. CODEA
M. MIRCEAN
Corina BEREŞ
Alexandra BIRIŞ
C. POPOVICI
Mihaela NICOLAE
Daniela NEAGU
ABSTRACT
N-acetyl-β-D-glucosaminidase (NAG) is an enzyme found in lysosomes, primarily originating in the proximal convoluted tubules of the kidney. It serves as a valuable tool for the early detection of various renal diseases. It is particularly noteworthy as a specific marker for renal tubular damage across different species. Given NAG’s superior specificity and sensitivity when compared to traditional kidney disease markers like urea and creatinine, this clinical case study aims to assess the prevalence of tubular nephropathy in cats infected with Feline Immunodeficiency Virus (FIV) by measuring the enzymatic activity of the NAG index. Initially, an assessment of the FIV infection status of the cats was performed. Subsequently, urine samples were collected for NAG index assessment and urinary specific gravity. Blood samples were also collected for serum urea and creatinine determination. The results demonstrated that renal tubular injury is present in all FIV-positive cats from this study, as evidenced by NAG index values exceeding the normal reference values.
Keywords: NAG index, FIV, renal tubular injury
REZUMAT
N-acetil-β-D-glucozaminidaza (NAG) este o enzimă care se găsește în lizozomi, provenind în principal din tubulii contorți proximali ai rinichiului. Aceasta servește ca instrument valoros pentru detectarea precoce a diferitelor boli renale. NAG este un marker specific pentru leziunile tubulare renale la diferite specii de mamifere. Având în vedere specificitatea și sensibilitatea superioară a NAG în comparație cu markerii tradiționali ai bolilor renale, cum ar fi ureea și creatinina, acest studiu are ca și cop evaluarea prevalenței nefropatiei tubulare la pisicile infectate cu virusul imunodeficienței feline (FIV) prin măsurarea activității enzimatice a indexului NAG. Inițial, a fost efectuată evaluarea statutului de infecție cu FIV al pisicilor. Ulterior, au fost colectate probe de urină pentru evaluarea indicelui NAG și a densității urinare. De asemenea, au fost recoltate probe de sânge pentru determinarea ureei și a creatininei serice. Rezultatele au demonstrat prezența leziunilor tubulare renale la toate pisicile FIV pozitive din acest studiu, după cum o demonstrează valorile indicelui NAG care depășesc valorile normale de referință.
Cuvinte cheie: Index NAG, FIV, leziune tubulară renală
Download PDF
Gabriela MIHĂILĂ
G. SOLCAN
Cristina Mihaela RÎMBU
ABSTRACT
Antibiotic resistance is the natural or acquired ability of microorganisms to adapt and multiply in the presence of antibiotics. In veterinary medicine, empirical treatments are often used for lower urinary tract infections. These practices lead to an increase in antibiotic resistance, which poses a threat for both animals and humans. Investigations were carried out on 102 urine samples collected from 64 cats and 38 dogs diagnosed with infectious uropathy. Bacterial isolates obtained from urinary tract infections were purified and tested by the Kirby-Bauer diffusimetric method. In the tested canine patients (n=38), 94.73% (n=36) had positive microbiological test results and 5.26% (n=2) of the urocultures were negative. Of the 64 feline patients tested, 75% (n=48) had positive uroculture results and 25% (n=16) had negative results. Gram-positive strains isolated from cats showed the highest resistance to chloramphenicol (50%) and a significantly lower incidence than the other antibiotics: gentamicin (28.94%), enrofloxacin (20%), trimethoprim + sulfamethoxazole (20%), amoxicillin + clavulanic acid (10%), cephalexin (10%), and cefadroxil (10%). In dogs with urinary tract infections, the highest resistance was reported for florfenicol (20.27%), followed by cephalexin (18.18%), amoxicillin + clavulanic acid, gentamicin, chloramphenicol, trimethoprim+sulfamethoxazole, and doxycycline (9.09%). Gram-negative strains isolated from urinary tract infections in cats showed distinct resistance to the whole panel of antibiotics: enrofloxacin (34.21%), amoxicillin + clavulanic acid (31.57%), oxytetracycline (31.57%), gentamicin (28.94 %), cephalexin (28.94%), doxycycline (26.31%), lincomycin (21.05%), florfenicol (18.42%), chloramphenicol (18.42%), marbofloxacin (13.15%), trimethoprim+sulfamethoxazole (18.42%), and cefadroxil (7.89%). Gram-negative strains isolated from dogs showed the same pattern of extensive resistance to all tested antibiotics. The highest resistance was to chloramphenicol (40%), followed by: amoxicillin + clavulanic acid and trimethoprim+ sulfamethoxazole (36%), florfenicol (24%), enrofloxacin (24%), lincomycin (20%), oxytetracycline (20%), cefadroxil (20%), cephalexin (16%), marbofloxacin (12%), doxycycline (12%), and gentamicin (9.09%).
Keywords: dog, cat, urinary tract infections, antibiotic resistance
REZUMAT
Antibiorezistența este capacitatea naturală sau dobândită a microorganismelor de a se adapta și de a se multiplica în prezența antibioticelor. În medicina veterinară, pentru infecțiile tractului urinar inferior sunt deseori utilizate tratamente empirice. Aceste practici duc la o creștere a antibiorezistenței, ceea ce reprezintă o amenințare atât pentru animale, cât și pentru oameni. Investigațiile au fost efectuate pe 102 de probe de urină recoltate de la 64 de pisici și 38 de câini a căror diagnostic a fost de uropatie de natură infecțioasă.Izolatele bacteriene obținute din infecțiile tractului urinar au fost purificate și testate prin antibiogramă – metoda difuzimetrică Kirby-Bauer. La pacienții canini testați (n=38), 94,73% uroculturi (n=36) au fost pozitive microbiologic, iar 5,26% (n=2) au fost negative. Dintre pacienții felini testați (n=64), 75% (n=48) au avut rezultate pozitive la urocultură și 25% (n=16) au avut rezultate negative. Tulpinile Gram-pozitive izolate de la pisici au prezentat cea mai ridicată rezistență față de cloramfenicol (50%) și rezistență semnificativ mai mică față de celelalte antibiotice: gentamicină (28,94%), enrofloxacină (20%), trimetoprim+ sulfametoxazol (20%),amoxicilină+acid clavulanic (10%), cefalexină (10%) și cefadroxil (10%). La câinii cu infecții ale tractului urinar, cea mai ridicată rezistență a fost semnalată la florfenicol (27,27%), urmat de cefalexină (18,18%), amoxicilină+acid clavulanic, gentamicină, cloramfenicol, trimetoprim+sulfametoxazol și doxiciclină (9,09%). Tulpinile Gram-negative izolate din infecțiile tractului urinar la pisici au manifestat rezistență cu o pondere diferită, față de tot panelul de antibiotice: enrofloxacină (34,21%), amoxicilină+ acidclavulanic (31,57%), oxitetraciclină (31,57%), gentamicină (28,94%), cefalexină (28,94 %), doxiciclină (26,31%), lincomicină (21,05%), florfenicol (18,42%), cloramfenicol (18,42%), marbofloxacină (13,15%), trimetoprim+sulfametoxazol (18,42%) și cefadroxil (7,89%). Tulpinile Gram negative izolate de la câini au manifestat același model de rezistență extinsă față de toate antibioticele testate. Cea mai ridicată rezistență a fost manifestată față de cloramfenicol (40%), urmat de: amoxicilină+acid clavulanic și trimetoprim+sulfametoxazol (36%), florfenicol (24%), enrofloxacină (24%), lincomicină (20%), oxitetraciclină (20%), cefadroxil (20%), cefalexină (16%), marbofloxacină (12%), doxiciclină (12%) și gentamicină (9,09%).
Cuvinte cheie: câine, pisică, infecții urinare, antibiorezistență
Download PDF
Georgeta ȘTEFAN
Maria GURĂU
Corina PREDESCU
Oana Mărgărita GHIMPEȚEANU
S. BĂRĂITĂREANU
ABSTRACT
The food safety concern in relation with Listeria monocytogenes (LM) represents a reality and the purpose of this article is to highlight that using the organic acids represent a useful measure to inhibit the growth of LM into ready to eat products during of shelf life. LM infection is a foodborne zoonoses that affect humans as mild illness (the gastro-enteric form or non-invasive form) or as severe illness (the invasive form), in relation to the physiological condition of the individual. LM could contaminate ready-to-eat products, both of animal and non-animal origin, due to its special behaviour in relation to environmental conditions. The prevention of this disease is a continuing concern, hence the use of organic acids to preserve the RTE is a good food safety measure. In this paper, we are presenting the antimicrobial effect of organic acids to eliminate and/or inhibit the growth of LM in RTE products based on mayonnaise throughout the shelf life of the product. One of these is the dry buffered vinegar which contains acetic acid that has an important antimicrobial with strong antagonistic action against LM.
Keywords: LM, dry buffered vinegar, food safety, shelf life
REZUMAT
Preocuparea privind siguranța alimentelor în relație cu Listeria monocytogenes (LM) reprezintă o realitate, iar scopul acestui articol este de a evidenția faptul că utilizarea acizilor organici reprezintă o măsură utilă pentru inhibarea creșterii LM în produsele ready-to-eat în perioada de valabilitate. Infecția cu LM este o zoonoză alimentară care, în funcție de rezistența individului afectat, induce la oameni fie boli cu evoluție blândă (forma gastro-enterică sau forma neinvazivă) fie boli cu evoluție severă (forma invazivă). Datorită comportamentului special în raport cu condițiile de mediu, LM poate contamina produsele ready-to-eat, atât de origine animală, cât și nonanimală. Prevenirea bolilor asociate infecției cu LM este o preocupare continuă a sănătății publice și, prin urmare, utilizarea acizilor organici pentru conservarea produselor ready-to-eat este o măsură bună de siguranță alimentară. În această lucrare, prezentăm efectul antimicrobian al acizilor organici pentru eliminarea și/sau inhibarea creșterii LM în produsele ready-to-eat pe bază de maioneză, pe toată durata de valabilitate a produsului. Unul dintre acestea este oțetul tamponat pudră care conține acid acetic și care are acțiune antimicrobiană importantă și acțiune antagonistă puternică împotriva LM.
Cuvinte cheie: LM, oțet tamponat pudră, siguranță alimentară, termen de valabilitate
I. TORDA
Irina Ioana SPĂTARU
Oana Maria BOLDURA
Cornelia Bianca LUNGU
Simona MARC
D. BRATU
G. OTAVĂ
I. HUȚU
C. MIRCU
ABSTRACT
„Yamanaka”factors are known for their ability to reprogram somatic cells into pluripotent stem cells, i.e., cells with the potential to differentiate into multiple cell types. In this study, we evaluated the gene expression of „Yamanaka” factors in embryos obtained from gonadotropin-stimulated rabbits. To induce ovulation and obtain embryos at various stages of early development, the rabbits were stimulated with extrapituitary gonadotropins. We extracted total RNA from these embryos and analysed the expression level of „Yamanaka” factors such as Oct4, Sox2, Klf4, and c- Mycusing molecular techniques such as RT-PCR or qPCR. Preliminary results indicate a detectable presence of „Yamanaka” factors in rabbit embryos, suggesting that these factors may also be expressed in this species. Following the experimental study, we obtained the following levels of gene expression: in the case of groups 3, 4, and 6, the expression of the four genes was expressed most intensively, while for groups 1 and 5, the gene expression was weakly expressed. Thanks to these results, it can be demonstrated that the gene expression of „Yamanaka” factors is best expressed in the morula and blastocyst stages.
Keywords: rabbit embryos, gene expression, gonadotropines, qR-PCR
REZUMAT
Factorii „Yamanaka” și anume, factorii de transcripție Oct4, Sox2, Klf4 și c-Myc sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a reprograma celulele somatice în celule stem pluripotente, adică celule cu potențial de diferențiere în mai multe tipuri de celule. În acest studiu, am evaluat expresia genică a factorilor „Yamanaka” la embrionii obținuți de la iepuroaice stimulate cu gonadotropine. Pentru a induce ovulația și a obține embrioni în diferite stadii de dezvoltare timpurie, iepuroaicele au fost stimulate cu gonadotropine extrahipofizare (hCG, PMS G). S-a extras ARN-ul total din acești embrioni și s-a analizat nivelul de expresie al factorilor „Yamanaka”, precum Oct4, Sox2, Klf4 și c-Myc, folosind tehnici moleculare precum RT-PCR sau qPCR. Rezultatele preliminare indică o prezență detectabilă a factorilor „Yamanaka” în embrionii de iepure, sugerând că acești factori pot fi exprimați și la această specie. În urma studiului experimental s-au obținut următoarele niveluri ale expresiei genice: în cazul loturilor 3,4 și 6 expresia celor patru gene a fost exprimată cel mai intens, în timp ce pentru loturile 1 și 5 expresia genică a fost slab exprimată. Datorită acestor rezultate se poate demonstra faptul că expresia genică a factorilor „Yamanaka” este cel mai bine exprimată în stadiile de morulă și blastocist.
Cuvinte cheie: embrioni de iepure, expresie genică, gonadotropine, qR-PCR
Download PDF
Paul Rodian TĂPĂLOAGĂ
Raluca Aniela GHEORGHE-IRIMIA
Dana TĂPĂLOAGĂ
ABSTRACT
This review delves into the intricate synergy between genomic selection and sexed semen technology within the context of animal breeding programs. It scrutinises the underlying principles and methodologies of genomic selection and traces its evolutionary trajectory in the realm of animal breeding. Furthermore, it comprehensively elucidates the technological underpinnings of employing sexed semen in animal reproduction, offering concrete illustrations of its manifold applications. Additionally, the review elucidates the rationale substantiating the amalgamation of genomic selection and sexed semen technology, expounding on how genomic insights augment the precision of sexed semen sorting and the refinement of trait selection. It scrutinises the collaborative strategy’s potential for optimising genetic advancements within breeding programs. Nonetheless, the review meticulously elucidates the multifaceted challenges and ethical quandaries entailed in deploying this technology, underscoring the imperative for future research endeavours to address these complexities and persist in refining this integrated approach. In summation, this review underscores the pivotal role of genomic precision in the domain of animal reproduction, simultaneously offering insights into potential avenues for further advancement in this field.
Keywords: sexed semen, genomic selection, genetic gain
REZUMAT
Această lucrare analizează sinergia complexă dintre selecția genomică și tehnologia materialului seminal sexat în contextul programelor de ameliorare a animalelor. Aceasta analizează principiile și metodologiile care stau la baza selecției genomice și urmărește traiectoria evolutivă a acesteia în domeniul creșterii animalelor. În plus, elucidează în mod cuprinzător fundamentele tehnologice ale utilizării materialului seminal sexat în reproducerea animalelor, oferind ilustrații concrete ale multiplelor sale aplicații. Totodată, lucrarea elucidează în mod sistematic raționamentul care justifică amalgamarea selecției genomice și a tehnologiei materialului seminal sexat, explicând modul în care cunoștințele genomice sporesc precizia sortării materialului seminal sexat și perfecționarea selecției trăsăturilor. În plus, analizează potențialul strategiei de colaborare în optimizarea progreselor genetice în cadrul programelor de selecție. Totodată, sunt prezentate provocările și dilemele etice pe care le implică implementarea acestei tehnologii, subliniind imperativul ca viitoarele eforturi de cercetare să abordeze aceste complexități și să persiste în perfecționarea acestei abordări integrate. În concluzie, această lucrare subliniază rolul esențial al preciziei genomice în domeniul reproducerii animalelor, oferind în același timp perspective asupra unor potențiale căi de avansare în acest domeniu.
Cuvinte cheie: material seminal sexat, selecție genomică, câștig genetic
Download PDF
Ana Maria MARIN
G. MARUCCI
G. DĂRĂBUȘ
V. HERMAN
R.T. CRISTINA
D.C. POPOVICI
Maria Monica Florina MORARU
I.C. DREGHICIU
Narcisa MEDERLE
ABSTRACT
Trichinella spp. are worldwide etiological agents that affect mammals, birds, and reptiles and are involved in the evolution of two cycles: domestic and sylvatic. The Eurasian lynx is a medium-sized mammal whose favourable habitat extends throughout Eurasia, registering the highest densities in the area of the Carpathian Mountains and having apex predator status in the areas where it lives. The top predator in the category of large carnivores, the lynx is the largest representative of the Felidae family in Romania. The food used by this species is extremely varied, from various species of mice and small rodents to birds, cervids (e.g., roe deer, fallow deer, and red deer), and wild boar, mostly preferring to actively hunt them, few being the situations in which the lynx feeds on found corpses, necrophagy not being a quality of this species. The aim of this study was to evaluate the possible presence of larvae of Trichinella spp. in the muscle tissue of a lynx from Bihor County, in Romania. The muscle samples were examined by artificial digestion, and the obtained larvae were processed by multiplex PCR. Trichinella britovi, a species frequently identified in wild carnivores in temperate zones, has been confirmed. T. britovi remains a constant in the infection of wild fauna in Romania.
Keywords: Trichinella spp., Romania, lynx
REZUMAT
Trichinella spp. sunt agenți etiologici răspândiți în întreaga lume care afectează mamiferele, păsările și reptile implicate în evoluția celor două cicluri, domestic și silvatic. Râsul euroasiatic este mamifer de talie mijlocie a cărui habitat favorabil se întinde în întreaga Eurasie, înregistrând cele mai mari densități în zona munților Carpați, având statut de prădător apex (de vârf) în zonele unde acesta trăiește. Prădător de top din categoria marilor carnivore, râsul este cel mai mare reprezentant al familiei Felidae din România. Hrana utilizată de această specie este extrem de variată de la diverse specii de șoareci și rozătoare mici până la specii păsări, cervide (căprior, cerb lopătar, cerb comun) și mistreț, de cele mai multe ori preferând să le vâneze în mod activ, puține fiind situațiile în care râsul se hrănește cu cadavre găsite, necrofagia nefiind o calitate a acestei specii. Scopul studiului a fost acela de a evalua posibila prezență a larvelor de Trichinella spp. din musculatura unui râs provenit din județul Bihor din România. Probele musculare au fost examinate prin digestie artificială, iar larvele obținute au fost procesate prin PCR multiplex. Trichinella britovi, specie frecvent identificată la carnivorele sălbatice din zonele temperate, a fost confirmată. Specia T. britovi rămâne o constanta in infecția faunei sălbatice din Romania.
Cuvinte cheie: Trichinella spp., România, râs
Download PDF
C. MOLDOVAN (POP)
A. DREANCĂ
M. MADRU
C. MUREŞAN
I. MARCUS
ABSTRACT
Tulathromycin is an antibiotic from the macrolide class used to treat respiratory infections in cattle and swine. Tulathromycin has been studied in the case of an experimental infection with respiratory bacterial pathogens in bovines and calves. The purpose of this study is to evaluate the toxicity of tulathromycin in the case of a young ovine with an approximate age of 1.5 years. The study was performed on 12 clinically healthy Țurcana breed sheep,- divided into 4 equal groups. Tulathromycin was administered subcutaneously in 3 different doses (2.5, 7.5, and 12.5 mg/kg) and intramuscularly in 2.5 mg/kg. Clinical (injection site and body mass, temperature) and paraclinical parameters (CBC and specific biochemistry) were evaluated. Administration of tulathromycin to sheep subcutaneously leads to the appearance of an oedematous, erythematous area, which resolves in 1-2 days. The blood count did not reveal significant statistical changes. Biochemical parameters were influenced differently depending on the dose and site of tulathromycin administration. At first sight, it looks like tulathromycin has a hepatotoxic effect, but in sheep, it must be taken into consideration the deworming treatments and the pathogenesis of fas-iolosis. The administration of tulathromycin didn’t cause systemic inflammation. The final objective of this clinical toxicity trial is to take into consideration a possible tulathromycin therapy for some of the respiratory and mammary infections in ovine.
Keywords: tulathromycin, ovine, toxicity study
REZUMAT
Tulatromicina este un antibiotic din clasa macrolidelor folosit in tratamentul infecțiilor respiratorii la bovine si porcine. Tulatromicina a fost studiată în cazul infecției experimentale cu diferite bacterii patogene pe sfera pulmonară la bovine adulte și viței. Scopul acestui studiu este de a evalua toxicitatea tulatromicinei în cazul tineretului ovin, cu vârsta aproximativă de 1,5 ani. Studiul a fost efectuat pe 12 oi din rasa Țurcana, clinic sănătoase, împărțite în 4 loturi egale. Tulatromicina a fost administrată subcutanat în 3 doze diferite (2.5, 7.5 și 12.5 mg/kg) și intramuscular 2.5 mg/kg. Au fost evaluați parametrii clinici (locul de injectare și masa corporală, temperatura) și paraclinici (hematologici și biochimici). Administrarea subcutanată a tulatromicinei la oi duce la apariția unei zone edematoase, eritematoase, care se rezolvă în 1-2 zile. Hemoleucograma nu a evidențiat modificări statistice semnificative. Parametrii biochimici au fost influențați diferit în funcție de doza și locul de administrare a tulatromicinei. La prima vedere se observă că tulatromicina are efect hepatotoxic, dar trebuie luate in considerare tratamentele de deparazitare si patogeneza fasciolozei. De asemenea, administrarea de tulatromicină nu a provocat inflamație sistemică. Obiectivul final al acestui studiu clinic de toxicitate este luarea în considerare a unei posibile terapii cu tulatromicină pentru unele dintre infecțiile respiratorii și mamare la ovine.
Cuvinte cheie: tulatromicina, ovine, studiu toxicologic
Download PDF
N.T. CONSTANTIN
F.P. POSASTIUC
Crina Raluca ANDREI
Ioana Cristina SPRINȚU
S. BĂRĂITĂREANU
ABSTRACT
Judging by the histological type of placenta in ruminants, it has been determined that calves are naturally born with a low γ-globulin (IgG) level. Further deficient absorption of γ-globulins through colostrum intake is defined as failure of passive transfer (FPT). Current literature scrutinises the impact of this phenomenon on the overall economic setting of the farm. The unfulfillment of immunological transfer at this stage has been linked with higher mortality rates, higher infectious susceptibility, lower growth performance, and inferred financial losses. Several methods have been proposed for FTP evaluation in calves, but only a few of them are suitable for calf-side use. Brix refractometry (BR), Gamma glutamyl transferase (GGT) activity, and serum IgG levels measured with zinc sulphate or sodium sulphite turbidity tests (SSTT/ ZSTT) are some of the reviewed techniques in this article. The aim of this paper is to gather data from the latest published research articles in order to determine which methods are relevant for in-farm applications.
Keywords: passive transfer, calves, serum immunoglobulins, serum total protein, serum IgG
REZUMAT
Având în vedere tipul histo-morfologic al placentei rumegătoarelor, s-a stabilit că vițeii se nasc în mod natural cu un nivel scăzut de γ-globuline (IgG). Absorbția deficitară a anticorpilor prin colostru este definită ca deficit al transferului pasiv (DTP). Literatura actuală examinează impactul acestui fenomen asupra cadrului economic general al fermei. Neîndeplinirea transferului imunologic în această etapă a fost corelată cu rate mai mari ale mortalității, susceptibilitate mai mare la infecții și performanțe de creștere mai scăzute cu pierderi financiare implicite. Au fost descrise mai multe metode pentru evaluarea DTP la viței, dar doar câteva metode s-au dovedit a fi fezabile pentru a fi utilizate în teren. Refractometria Brix (RB), activitatea gama-glutamiltransferazei (GGT) precum și evaluarea nivelurilor serice ale IgG măsurate prin testul cu sulfat de zinc sau sulfit de sodiu TSZ/TSS, sunt parte din metodele discutate în acest articol. Scopul acestei lucrări este de a colecta date din cele mai recente publicații pentru a determina metodele relevante pentru a fi aplicate la nivelul fermei.
Cuvinte cheie: transfer pasiv de anticorpi, viței, imunoglobuline serice, proteină serică totală
Download PDF
Anamaria BLAGA PETREAN
Elena MITRĂNESCU
Sorana DAINA
M. BORZAN
L. BOGDAN
Silvana POPESCU
ABSTRACT
The aim of the study was to assess the behavioural response towards humans in different horse categories – breeding and working horses. The study was carried out over a period of 10 months on 90 horses (50 breeding horses and 40 working horses). Using specific methods, the general attitude of the horses was evaluated (apathetic or alert) and their reactions (aggressiveness, fear/avoidance, indifference, friendliness) to the assessors’ approach and walking besides; the attempt of touching the animal. The data were analysed using the SPSS statistical software. The value of minimal significance was considered at P < 0.05. The proportion of apathetic horses was higher than of alert horses, with no statistically significant differences (P > 0.05) between the two categories included in the study. For each type of behavioural response (aggressiveness, fear, indifference, or friendly response), there were no statistically significant differences (P > 0.05) between the evaluated categories of horses. Among the behavioural indicators, a relatively high number of apathetic horses, especially in the reproduction category, indicates the need for a more detailed study of the causes.
Keywords: approach, human-horse relationship, response, behaviour
REZUMAT
Scopul studiului a fost evaluarea răspunsului comportamental al cailor de diferite categorii – cai de reproducție și cai de muncă. Studiul s-a desfășurat pe parcursul a 10 luni, folosind o populație de 90 de cai (50 de cai de reproducție și 40 de cai de muncă). Cu ajutorul unor metode specifice, s-a evaluat atitudinea generală a cailor (apatic sau alert) și reacțiile lor (agresiv, fricos, indiferent, prietenos) la apropierea evaluatorului, la trecerea pe lângă animal, precum și la încercarea de a-l atinge. Datele au fost analizate cu ajutorul software-ului statistic SPSS, iar valoarea de semnificație minimă a fost stabilită la P < 0,05. Proporția cailor apatici a fost mai mare decât a celor alerți, fără diferențe semnificative statistic (P > 0,05) între cele două categorii incluse în studiu. Pentru fiecare tip de răspuns comportamental (agresivitate, frică, indiferență sau răspuns prietenos), nu au fost diferențe semnificative statistic (P > 0,05) între categoriile de cai evaluate. Dintre indicatorii comportamentali, un număr relativ ridicat de cai apatici, în special din categoria de reproducție, indică necesitatea unui studiu mai detaliat al cauzelor.
Cuvinte cheie: apropiere, relație om-animal, răspuns, comportament
Download PDF
G. DĂRĂBUȘ
K.R. UJVARI
R.M. POPESCU
Mirela IMRE
ABSTRACT
The world’s growing demand for animal protein makes fish a solution for providing it. Therefore, the study of fish pathology, in general, and parasitic pathology, in particular, is an objective necessity given the economic damage they can cause. Among the parasitic diseases, ichthyophthyriasis is a protozoan that can cause significant damage. In the present study, whole fish samples from three categories of freshwaters were examined parasitologically using macroand microscopic techniques. The samples were collected from rivers and their tributaries, lakes (natural, reservoir, and recreational), and breeding farms. From rivers, 22 fish species were examined, from lakes, 14 species, and from trout farms, three species. Parasitism with I. multifiliis was identified in river origin fishes in the native trout (Salmo trutta fario), schneider (Alburnoides bipunctatus), and European chub (Squalius cephalus), in lakes in the common carp (Cyprinus carpio) and grass carp (Ctenopharyngodon idella), and from trout farms to brown trout (Salmo trutta fario), rainbow trout (Oncorhynchus mykiss), and brook trout (Salvelinus fontinalis). Lesions were located on the gills, integument, and fins. Parasitism was more intense in trout.
Keywords: Ichthyophthirius multifiliis, fish, rivers, lakes, trout
REZUMAT
Cerințele tot mai mari de proteină animală la nivel mondial fac ca peștii să reprezinte o soluție pentru asigurarea ei. De aceea, studiul patologiei peștilor, în general, și cel al patologiei parazitare, în special, reprezintă o necesitate obiectivă având în vedere pagubele economice pe care le pot produce. Dintre bolile parazitare ichtiophtirioza este o protozooză ce poate determina pagube importante. În prezentul studiu au fost examinați parazitologic, macro- și microscopic pești din trei categorii de ape dulci: râuri cu afluenții lor, lacuri (naturale, de acumulare și de agrement) și ferme piscicole. Din râuri au fost examinate 22 specii de pești, din lacuri 14 specii, iar din păstrăvarii trei specii. Parazitismul cu I. multifiliis a fost identificat în râuri la păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), la beldiță (Alburnoides bipunctatus) și la clean (Squalius cephalus), în lacuri la crapul comun (Cyprinus carpio) și amur (Ctenopharyngodon idella), iar în păstrăvării la păstrăvul de munte (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss) și păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis). Leziunile au fost localizate pe branhii, tegument și aripioare. Parazitismul a fost mai intens la peștii din păstrăvării.
Cuvinte cheie: Ichthyophthirius multifiliis, pești, râuri, lacuri, păstrăv
Download PDF
Adriana AMFIM
Livia Cătălina BERCEA
M. SOARE
Gabriela TUDORACHE
ABSTRACT
Polycystic kidney disease (PKD) has been recognised for many years as a hereditary, monogenic, autosomal dominant disorder. Recently, more and more studies have shown that a small percentage of close to 5% of cats diagnosed with renal cysts during an ultrasound examination are, in fact, NN homozygous types. It is considered that other mutations (such as missense mutations and point mutations in the PKD2, DZIP1L, and PKDH1 genes) can also cause polycystic kidney disease. The study was conducted between October 2019 and May 2022 on 83 felines of different breeds, including Persian and other related breeds with known high and medium prevalences for polycystic kidney disease. The cats were divided into three groups and examined separately using a clinical evaluation, ultrasound scans, genetic testing for the PKD1 gene, and a serum biochemistry evaluation. Statistical analysis was used to find correlations between diagnostic results and variables taken into account for the study, using Pearson’s correlation coefficient and variables such as age, sex, genetic tests (+/-), diagnostic method, and serum biochemistry evaluation. The results obtained in this study have shown the following statistically relevant aspects: a causal relation between age and the discovery of cysts; effects of genetic variability and selective expression in the individual; a lack of association between sexes and the presence or absence of cysts; and breed as an important factor. Although 100% of the ultrasound scans were confirmed by genetic testing, we consider that genetic testing remains the most accurate diagnostic test, especially for younger individuals (4–10 months).
Keywords: PKD1, polygenic, cat, ultrasonography, statistic
REZUMAT
Boala rinichilor polichistici (PKD) a fost cunoscută pentru mulți ani ca fiind o eredopatie monogenică, autozomală, dominantă. Recent, din ce în ce mai multe studii au arătat că un mic procent de aproape 5% dintre pisicile diagnosticate cu chisturi renale în timpul unei examinări cu ultrasunete au fost de fapt NN homozigote, considerându-se că alte mutații (cum ar fi mutațiile missense și mutațiile punctiforme în genele PKD2, DZIP1L și PKDH1) pot provoca, de asemenea boală renală polichistică. Studiul a fost realizat în perioada octombrie 2019 – mai 2022, pe 83 de feline din rase diferite, inclusiv rasa Persană și alte rase înrudite cunoscute pentru prevalența medie și înaltă pentru boala polichistică renală. Pisicile au fost împărțite în trei grupuri și au fost examinate separat, folosindu-se evaluare clinică, ultrasonografia, testarea genetică pentru gena PKD1 și evaluarea biochimică a serului. Analiza statistică a fost utilizată pentru a găsi corelații între rezultatele diagnosticului și variabilele luate în considerare pentru studiu, folosind coeficientul de corelație al lui Pearson pentru variabile precum vârsta, sexul, testele genetice (+/-), metoda de diagnosticare și evaluarea biochimiei serului. Rezultatele obținute în acest studiu au evidențiat următoarele aspecte relevante statistic: o relație cauzală între vârstă și apariția chisturilor; efectele variabilității genetice și ale expresiei selective individuale; o lipsă de asociere între sex și prezența sau absența chisturilor; rasa ca factor predispozant. Deși 100% dintre ecografii au fost confirmate prin testare genetică, considerăm că testarea genetică rămâne cel mai precis test de diagnostic, în special pentru indivizii tineri (4-10 luni).
Cuvinte cheie: PKD1, poligenic, pisică, ultrasonografie, statistic
Download PDF
Andreea Loredana SAVANCEA
Diana Mihaela ALEXANDRU
Maria CRIVINEANU
ABSTRACT
This article aims to investigate the advantages of using the Hazard Analysis and Critical Control Points (HACCP) system in parallel with Good Manufacturing Practices (GMP) in the veterinary pharmaceutical industry. The paper explores the historical development of the industry, the emergence of HACCP and GMP systems, and highlights the similarities between them. By analysing the integration of these two systems, the paper demonstrates how their combined implementation can improve the safety, quality, and compliance of veterinary pharmaceuticals.
Keywords: HACCP, GMP, integrated system, veterinary pharmaceutical industry
REZUMAT
Acest articol își propune să investigheze avantajele utilizării sistemului de Analiză a Riscurilor și Punctelor Critice de Control (HACCP) în paralel cu Bunele Practici de Fabricație (GMP) în industria farmaceutică veterinară. Lucrarea explorează dezvoltarea istorică a industriei, apariția sistemelor HACCP și GMP și evidențiază similitudinile dintre acestea. Prin analizarea integrării acestor două sisteme, lucrarea demonstrează cum implementarea lor combinată poate îmbunătăți siguranța, calitatea și conformitatea produselor farmaceutice veterinare.
Cuvinte cheie: HACCP, GMP, sistem integrat, industria farmaceutică veterinară