Revista Română de Medicină Veterinară
In the Romanian Review of Veterinary Medicine are published scientific reports and syntheses, original works and proceedings, from the medical veterinary domains. Articles are considered for publication depending on: scientific value, originality of the research and the manuscript submission date. Manuscript received by the Editorial staff will be reviewed by the selected Scientific reviewers. If reasonable corrections are necessary, these will be made by the Editorial staff. The articles may be rejected without peer-review, if they do not comply with the editorial recommendations to authors or are beyond the scope and aims of this Review. In this cases, the Editorial staff reserves the right to return the rejected article for revision to the authors.
In Revista Română de Medicină Veterinară (Rev Rom Med Vet) sunt publicate referate ştiinţifice, articole de sinteză, lucrări originale şi prelucrări, din domeniul medicinii veterinare. Articolele sunt luate în considerare în vederea publicării în funcţie de: valoarea lor ştiinţifică, originalitatea cercetărilor şi data depunerii manuscriselor. Lucrările primite la Secretariatul Revistei, vor fi controlate ştiinţific de către referenţii de specialitate selectaţi. Dacă după recenzie sunt necesare corecturi rezonabile, acestea vor fi făcute la redacţie de către colectivul editorial. Lucrările pot fi respinse fără recenzare când nu respectă recomandările editoriale pentru autori, ori scopul şi obiectivele Revistei. În aceste cazuri, Redacţia îşi rezervă dreptul de a returna manuscrisele autorilor, pentru revizuire.
Cover 1 photo: Ensuring freedom of movement of the Thoroughbred breed stallion (Fig. 5, p. 42 )
F. P. POSASTIUC
A. DIACONESCU
M.D. CODREANU
T.N. CONSTANTIN
ABSTRACT
Portosystemic shunts (PS) are complex pathologies, which have been more often identified lately in veterinary practice due to the availability of advanced diagnostic techniques. However, PS represent high challenges for veterinarians, because the accuracy of the diagnosis can be achieved only by corroborating clinical and paraclinical examination techniques. The main aim of this article is to provide an update on the diagnosis of PS in dogs highlighting the interdependence between clinical and paraclinical features involved. This research is based on the most recent and relevant papers published and is supported by the data collected from the management of PS cases registered within the Prof. Dr. Alin Birțoiu Veterinary Teaching Hospital belonging to the Faculty of Veterinary Medicine Bucharest. Most of the research studies assessed, target one diagnosis method or another, evaluating the sensitivity and specificity of a precise method, or establishing comparative analysis between some of the techniques involved. Thus, this paper gathers data from all of these remarkable writings presenting the most relevant aspects, which cooperatively should embody the systematic diagnosis of PS in canine patients.
Keywords: canine portosystemic shunts, computed tomography, abdominal ultrasonography, Doppler ultrasonography, computed tomography angiography
REZUMAT
Șunturile portosistemice (SP) sunt patologii complexe, care au fost mai des identificate în ultima vreme în practica veterinară datorită disponibilității tehnicilor avansate de diagnostic. Cu toate acestea, SP reprezintă mari provocări pentru medicul veterinar practician, deoarece acuratețea diagnosticului poate fi atinsă doar coroborând tehnicile de examinare clinică și paraclinică. Obiectivul principal al acestui articol este de a realiza o actualizare a datelor privind diagnosticul SP la canide, subliniind interdependența dintre componenta clinică și cea paraclinică. Acest articol se bazează pe cele mai recente și relevante lucrări publicate pe tema aleasă și este susținută de datele culese secundar managementului cazurilor de SP înregistrate în cadrul Spitalului Didactic Veterinar Prof. Dr. Alin Birțoiu aparținând Facultății de Medicină Veterinară din București. Majoritatea studiilor incluse au vizat o anumită metodă de diagnostic într-o manieră singulară, au evaluat sensibilitatea și specificitatea unei metode sau au stabilit o analiză comparativă între câteva tehnici implicate. Articolul de față adună date din toate aceste scrieri remarcabile prezentând cele mai relevante aspecte cu scopul de a fundamenta maniera sistematică de diagnostic a SP la pacienții canini.
Cuvinte cheie: șunturi portosistemice la câine, tomografie computerizată, ecografie abdominală, ecografie Doppler, angiografie prin tomografie computerizată
C. MAGDAȘ
Mirabela Oana DUMITRACHE
G. D’AMICO
R. PINTEA
Viorica MIRCEAN
Adriana GYÖRKE
ABSTRACT
This study aimed to assess the prevalence of gastrointestinal parasites occurring in rabbits farmed in the backyard production system. The study was conducted between January 2017 and May 2017 in the central and North-West Romania (Satu-Mare, Cluj, Bistrița, Bihor, and Harghita counties). One-hundred-fiftyfour fecal samples were collected from rabbits aged between 2 and 12-months old. Flotation and McMaster methods were used to analyze the feces sample. A prevalence of 62.3% of gastrointestinal parasites was recorded; a single infection was detected in 48.1% of samples and mixed infection in 14.3%. Eimeria spp. (57.8%) was the most prevalent parasite identified in domestic rabbits, with an average intensity of 6571 oocysts/g feces. P. ambiguus, S. papillosus, and digestive strongyles were identified in 14.3%, 3.2%, and 5.2% of samples, respectively.
Keywords: Eimeria spp., Passalurus, Graphidium, Obeliscoides, rabbits
REZUMAT
Scopul acestui studiu a fost evaluarea prevalenței paraziților gastrointestinali la iepuri domestici crescuți în sistem extensiv. Studiul a fost realizat în perioada ianuarie 2017-mai 2017, animalele luate în studiu provenind din centrul și nord-vestul României (județele Satu-Mare, Cluj, Bistrița, Bihor și Harghita). O sută cincizeci și patru probe de fecale au fost recoltate de la iepuri de diferite vârste (între 2 și 12 luni). Probele de fecale au fost analizate folosind metode de flotație și McMaster. Prevalența paraziților gastro-intestinali a fost de 62,3%. Infestație unică a fost detectată la 48,1% probe și infestație mixtă la 14,3% probe. La iepurii luați în studiu, cel mai frecvent identificat parazit a fost Eimeria spp. (57,8%), cu o intensitate medie de 6571 oochisturi/g fecale. P. ambiguus, S. papillosus și strongilii digestivi au fost identificați în 14,3%, 3,2% și respectiv 5,2% din cazuri.
Cuvinte cheie: Eimeria spp., Passalurus, Graphidium, Obeliscoides, iepuri
Erieg Abdulwahab MOHAMED
Eugenia DUMITRESCU
F. MUSELIN
R.F. MORUZI
S.A ORĂȘAN-ALIC
R.T. CRISTINA
ABSTRACT
Remedies that lower hyperlipidaemia helps to avoid cardiovascular problems. In this regard, statins are agents that have hypolipidemic properties; Atorvastatin is the drug of choice used for the management of hyperlipidaemia and cardiac diseases. But, like other remedies, it has some adverse effects, mainly on the liver that occur within months of medication commencement. In this study, we tried to evaluate the effect of a High-Fat Diet (HFD) on the liver histology of rats receiving atorvastatin. Also the phototherapeutic activities of Sea buckthorn (Hippophae rhamnoides L.) (SBT) and grape (Vitis vinifera L.) extracts as hepatoprotective agents was observed. One hundred and twelve white Wistar rats were included, divided into seven groups and given the following oral doses: GI, atorvastatin 20 mg; GII, atorvastatin 20 mg + SBT 100 mg; GIII, atorvastatin 20 mg + grape extract 100 mg; GIV, grape extract 100 mg; GV, SBT extract 100 mg; HFD and normal diet (C) groups. After two and six months, respectively, the rats were euthanized and the liver organs were gathered for cytoarchitecture examination. The liver’s cytoarchitecture in GI revealed an abnormal cytoarchitecture. In GII, GIII, GIV, and GV, cell regeneration improved in different stages, especially for GII and GIII compared with the HFD group, which exhibited fat degeneration. The findings confirm the hypothesis that dietary supplements, such as SBT and grape, are excellent hypolipidemic agents. Therefore, they can be considered a beneficial resource for reducing hyperlipidemia and improving the fatty liver cytoarchitecture produced by HDF when given with or without drugs in hyperlipidaemic cases.
Keywords: statins, hepatotoxicity, cytoarchitecture, phytotherapy, Sea-buckthorn, grapes
REZUMAT
Remediile care scad hiperlipidemia ajută la evitarea problemelor cardiovasculare. In acest sens, statinele sunt agenți care au proprietăți hipolipemiante; atorvastatina este medicamentul de elecție utilizat pentru gestionarea hiperlipidemiei și a bolilor cardiace. Dar, ca și alte remedii, are unele efecte adverse, in principal asupra ficatului, care apar in câteva luni de la începerea tratamentului. In acest studiu, am încercat să evaluăm efectul unei diete bogate in grăsimi (HFD) asupra histologiei ficatului la șobolanii cărora li s-a administrat atorvastatină. In plus, au fost observate activitățile fitoterapeutice ale extractelor de cătină și de struguri ca agenți hepatoprotectori. In acest studiu au fost incluși 112 șobolani albi Wistar, împărțiți în șapte grupuri la care s-au administrat următoarele doze orale: GI atorvastatină 20 mg, GII atorvastatina 20 mg + SBT 100 mg, GIII atorvastatina 20 mg + extract de struguri 100 mg, GVI extract de struguri 100 mg, GV extract SBT 100 mg, HFD și grupul Control (C). După două, respectiv șase luni, șobolanii au fost eutanasiați și ficatul a fost prelevat pentru examinarea citoarhitecturii. Structura ficatului a relevat o citoarhitectură anormală. În GII, GIII, GIV și GV regenerarea celulară s-a îmbunătățit în diferite etape, în special pentru GII și GIII, comparativ cu grupul HFD, care a prezentat o degenerare lipidică. Studiul nostru confirmă ipoteza că suplimentele alimentare folosite sunt agenți hipolipemianți excelenți. Prin urmare, pot fi considerate o resursă benefică pentru reducerea hiperlipemiei și îmbunătățirea citoarhitecturii hepatice grase produsă de o dietă bogată în grăsimi, când sunt administrate cu sau fără medicamente.
Cuvinte cheie: statine, hepatotoxicitate, citoarhitectura, fitoterapie, cătină, struguri
L.I. ISPAS
I. GÂRJOABĂ
C. DRĂGUȘANU
N. TUDOR
C. VLĂGIOIU
ABSTRACT
Spinal cord compression syndrome with paraplegia consecutive lumbosacral spondylosis is a common problem in dogs after 8 years of age. A non-surgical treatment especially in very old dogs with multiple pathologies is the best choice for recovering their health and mobility back to have a normal life again as much as possible to avoid other consecutive complications. The combined therapy follows 5 different aspects: 1. Anti-inflammatory therapy and pain therapy with paravertebral injections; 2. Recovering of the mobility; 3. Neurological recovery and therapy; 4. Recovery of the muscular mass; 5. Physiotherapy especially for long-time paraplegic syndromes with swimming, massage, and electro muscular stimulation. All of these are meant to be a solution in the many situations when the surgery procedures are impossible to make. After all combined therapies and efforts, we succeeded to recover the patient neurologically and make it to walk and run again. The motility and sensitivity of the nerves function again after 8 months of paraplegia with no neurological reaction. The recovery was long but with the help of the combined therapy, the complete motion on the back part of the body was done.
Keywords: dog paraplegia, spondylosis, physiotherapy, combined therapy
REZUMAT
Sindromul de compresie a măduvei spinării cu paraplegie consecutivă spondilozei lombosacrale este o problemă frecventă a câinilor cu vârsta de peste 8 ani. Tratamentul non-chirurgical, în special la câinii foarte bătrâni și cu patologii multiple, este cea mai bună alegere pentru recuperarea sănătății și mobilității, pentru o viață normală de lungă durată și pentru evitarea complicațiilor ulterioare. Terapia combinată urmărește 5 aspecte diferite: 1. Terapie antiinflamatoare și terapie a durerii cu injecții paravertebrale; 2. Recuperarea mobilității; 3. Recuperarea și terapia neurologică; 4. Recuperarea masei musculare; 5. Fizioterapie, în special pentru sindroamele paraplegice îndelungate prin înot, masaj și stimulare electro-musculară. Toate acestea sunt menite să fie o soluție în numeroasele situații în care procedurile chirurgicale sunt imposibil de realizat. După toate terapiile și eforturile combinate, s-a reușit recuperarea neurologică a pacientului, care a început să meargă și să alerge din nou. Motilitatea și sensibilitatea nervilor funcționează din nou după 8 luni de paraplegie fără reacție neurologică. Recuperarea a fost lungă, dar cu ajutorul terapiei combinate s-a redobândit mobilitatea completă a trenului posterior
Cuvinte cheie: paraplegie la câine, spondiloză, fizioterapie, terapie combinată
D. ȚOGOE
Ruxandra Georgiana PAVEL
N. TUDOR
ABSTRACT
An eight-month-old female, American Staffordshire Terrier (AST) dog with nausea, lethargy, and postprandial abdominal pain was presented for evaluation. Following the radiological evaluation with contrast medium administration, the hiatal hernia was suspected. During celiotomy, the esophagogastric junction was detected in a normal position, but the cranial segment of the descendent duodenum among the right limb of the pancreas was protruding through the oesophageal hiatus in the thoracic cavity, confirming paraesophageal hiatal hernia. The hernia was surgically repaired and the dog recovered without complications. In this study, a rare case of paraesophageal hiatal hernia in a young dog has been reported, involving the proximal portion of the duodenum and the right limb of the pancreas.
Keywords: dog, esophagogastric junction, paraesophageal hiatal hernia
REZUMAT
O femelă de opt luni din rasa American Staffordshire Terrier cu greață, vomă, apatie și durere abdominală postprandială a fost prezentată pentru evaluare. În urma evaluării radiografice cu mediu de contrast, segmentul cranial al duodenului descendent a fost detectat în mediastinul caudal, suspicionându-se hernia hiatală. A fost efectuată celiotomia, observându-se joncțiunea esofagogastrică în poziție normală și protruzarea segmentului cranial al duodenului descendent și a lobului pancreatic drept, prin hiatusul esofagian, în cavitatea toracică, confirmând hernia hiatală paraesofagiană. Afecțiunea a fost remediată chirurgical, iar câinele s-a refăcut fără complicații. Aici a fost prezentat un caz rar de hernie hiatală paraesofagiană la un câine tânăr, care a implicat porțiunea proximală a duodenului și lobul drept al pancreasului.
Cuvinte cheie: câine, joncțiunea esofago-gastrică, hernie hiatală paraesofagiană
Maria Rodica GURĂU
Dana Mihaela CREȚU
D. COBZARIU
F. OȚELEA
Elena NEGRU
T. IONESCU
Anca Amalia UDRISTE
Petruța CORNEA
S. BĂRĂITĂREANU
ABSTRACT
The use of hair follicle DNA is a simple, effective, and non-invasive method for obtaining the needed DNA for molecular biology diagnostic methods. In a previous study, we proved the value of this sampling method for goat DNA extraction and the success of using hair follicles as an alternative to whole blood samples. DNA quality and quantity must be optimal for the molecular biology tests and there are very important parameters because it intervenes in the quality of sequencing. Therefore, it is very important to choose the biological sample and the DNA isolation method in accordance with the type of the sample. In the present study, DNA was isolated from whole blood samples and hair follicles from Carpathian goats in order to determine the amount of DNA extracted from the two types of samples. The DNA quantity from whole blood samples was higher than the DNA quantity from hair follicles at the DNA values over 20 ng/μL in all 50 samples. Whole blood samples with DNA amounts counted between 10 ng/μL and 20 ng/μL were 34% and in hair follicles samples were 26%. In the case of DNA amounts under 10 ng/μL the hair follicles had a higher percentage of 34% sample while the whole blood samples had only 20%. Although there was less DNA in the hair follicles, the amount isolated from these samples was sufficient to trigger the specific DNA fragment by PCR amplification.
Keywords: Carpathian goats, total DNA isolation, hair follicles, whole blood samples
REZUMAT
Utilizarea ADN-ului din folicululii piloși este o metodă simplă, eficientă și neinvazivă de obținere a cantității necesare de ADN pentru diagnosticul prin metode de biologie moleculară. Într-un studiu anterior, am demonstrat valoarea acestei metode de prelevare a probelor biologice necesare extracției ADN-ului de capră și succesul utilizării foliculilor piloși ca o alternativă la probele de sânge integral. Calitatea și cantitatea ADN-ului trebuie să fie optime pentru testele de biologie moleculară și sunt parametri foarte importanți deoarece intervin în calitatea secvențierii. Prin urmare, este foarte important să alegi proba biologică și metoda de izolare a ADN ului în funcție de tipul probei. În studiul de față a fost izolat ADN din probe de sânge și foliculi piloși de la capre din rasa Carpatină, pentru a determina cantitatea de ADN extrasă din cele două tipuri de probe. Cantitatea de ADN din probele de sânge a fost mai mare decât cantitatea de ADN din foliculii piloși la valorile ADN de peste 20 ng/μL în toate cele 50 de probe. Probele de sânge cu cantitatea de ADN între 10 ng/μL și 20 ng/μL au fost de 34% din total, iar probele din foliculii piloși au fost de 26%. În cazul unei cantități de ADN sub 10 ng/μL, foliculii piloși au avut un procent mai mare, de 34% probe din total, în timp ce probele de sânge au avut doar 20%. Chiar dacă în cazul foliculilor piloși au fost cuantificate cantități de ADN mai mici, cantitatea izolată din aceste probe a fost suficientă pentru amplificarea fragmentului de ADN specific prin PCR.
Cuvinte cheie: capre din rasa Carpatină, izolare totală de ADN, foliculi piloși, probe de sânge
O. VÂJIALĂ
A. DUȚULESCU
Iuliana CODREANU
Alexandra CRISTIAN
M. CODREANU
ABSTRACT
A successful breeding program requires a feeding program that meets the nutrient requirements in correlation with the animal’s reproductive status. Food is still considered an art, and although much scientific knowledge has been gained in recent years, the stallion’s weight score should be regularly assessed and adapted to its requirements. Here is a brief overview of Thoroughbred breeding and feeding. In order to exemplify the breeding and feeding programs for this breed, the programs implemented at the Cislău Stud Farm were used
Keywords: Thoroughbred, reproduction, breeding, nutrition
REZUMAT
Un program de reproducere de succes necesită o schemă de alimentație care să satisfacă necesarul de nutrienți în corelație cu starea reproductivă a animalului. Alimentația este considerată în continuare o artă și, deși în ultimii ani s-au obținut foarte multe cunoștințe științifice, scorul ponderal al armăsarului ar trebui evaluat în mod regulat și adaptat conform necesităților individuale. Aici se face o scurtă trecere în revistă a reproducerii și alimentației la rasa de cai Pursânge Englez. Pentru exemplificarea programelor de reproducere și furajare la această rasă, s-au utilizat programele implementate de herghelia Cislău (România).
Cuvinte cheie: Pursânge Englez, reproducere, creștere, nutriție
H. BOCȘE
A. BARTOȘ
Ioana IANCU
C. POPA
S. BRÎNZILĂ
A. HERDEAN
F. GRAUR
E. MOIȘ
Dana BARTOȘ
F. ZAHARIE
Daniela IONESCU
C. IANCU
C. PUIA
N. Al HAJJAR
ABSTRACT
End-stage liver disease is currently a social and economic burden worldwide. Liver transplantation (LT) is the only curative treatment for patients with this condition. High volume centers and intensive surgical training are mandatory for optimal results of this procedure due to the current shortage of donors. Experimental models have been proposed for more than 60 years ago but the continuous development of surgical techniques emphasizes the need of adjustments. The review aims to present up-to-date aspects of LT experimental models both with advantages and pitfalls of the surgical procedures.
Keywords: liver transplantation, experimental model, animal model, experimental liver surgery
REZUMAT
Boala hepatică în stadiul terminal este actualmente o povară la nivel global din punct de vedere economic și social. Transplantul hepatic (TH) este singurul tratament curativ pentru acest stadiu al bolii. Centrele cu volum mare al intervențiilor și cu training continuu al echipelor chirurgicale reprezintă două caracteristici esențiale pentru obținerea unor rezultate optime, în condițiile scăderii numărului de donatori. Modele experimentale pentru TH au fost propuse în urmă cu peste 60 de ani, însă dezvoltarea tehnicilor chirurgicale susține faptul că este nevoie de îmbunătățiri ale rezultatelor. Scopul acestei recenzii este de a prezenta date de actualitate în modele experimentale ale TH cu avantajele și dezavantajele fiecărui model propus.
Cuvinte cheie: transplant hepatic, modele experimentale, modele animale, chirurgie hepatică experimentală
Gabriela MARTINESCU
Lavinia CIUCĂ
C. ROMAN
D. ACATRINEI
Larisa IVĂNESCU
Olimpia IACOB
Maria Paola MAURELLI
L.D. MIRON
ABSTRACT
Vector-borne diseases are an important threat to animals and human health, due to their zoonotic potential, increasing the global prevalence. In this study, we collected blood samples from dogs confirmed with canine babesiosis, and the ticks attached were removed and stored until morphological identification and DNA extraction. The aim of this study was the screening for the possible co-infections with bacterial tick-borne pathogens, using PCR protocols to detect: Borrelia spp., Anaplasma spp., and Ehrlichia spp. in blood and tick samples. Of the 66 dogs, 15 (22.7%) were positive for Borrelia burgdorferi s.l., 0 for Anaplasma spp./Ehrlichia spp. and 2 (3.03%) for Candidatus Midichloria mitochondrii. 2 dogs (3.03%) were co-infected with Borrelia burgdorferi s.l. and Candidatus Midichloria mitochondrii. Morphologically we identified a total of 99 ticks as Ixodes ricinus (48.5%) and Dermacentor reticulatus (51.5%), which were distributed in pools according to the following criteria: canine patient, species, and developmental stage (gender). The most common pathogen species detected in ticks was Candidatus Midichloria mitochondrii (25.8%) without clinical significance, followed by Borrelia burgdorferi s.l. (12.9%) and co-infection Borrelia burgdorferi s.l. + Candidatus Midichloria mitochondrii (6.5%). The results of this study show the importance of identifying co-infections in tick-infested dogs and the need for prevention protocols of ticks infestations in dogs.
Keywords: co-infections, canine babesiosis, borreliosis, ticks, Candidatus Midichloria mitochondrii
REZUMAT
Bolile transmise de vectori reprezintă o amenințare importantă pentru animale și sănătatea umană, datorită potențialului lor zoonotic, crescând prevalența la nivel global. În acest studiu, am recoltat probe de sânge de la câini confirmați cu babesioză canină, iar căpușele atașate au fost îndepărtate și păstrate până la identificarea morfologică și extracția ADN-ului. Scopul acestui studiu a fost screening-ul pentru posibilele co-infectii cu agenți patogeni bacterieni transmiși de căpușe, folosind protocoale PCR pentru a detecta: Borrelia spp., Anaplasma spp. și Ehrlichia spp. în probe de sânge și căpușe. Din cei 66 de câini, 15 (22,7%) au fost pozitivi pentru Borrelia burgdorferi s.l., 0 pentru Anaplasma spp./ Ehrlichia spp. și 2 (3,03%) pentru Candidatus Midichloria mitocondrii. 2 câini (3,03%) au fost co-infectați cu Borrelia burgdorferi s.l. și Candidatus Midichloria mitocondrii. Din punct de vedere morfologic am identificat un total de 99 de căpușe ca Ixodes ricinus (48,5%) și Dermacentor reticulatus (51,5%), care au fost distribuite în eșantioane după următoarele criterii: pacient canin, specie și stadiu de dezvoltare (gen). Cea mai frecventă specie patogenă detectată la căpușe a fost Candidatus Midichloria mitochondrii (25,8%) fără semnificație clinică, urmată de Borrelia burgdorferi s.l. (12,9%) și co-infecția Borrelia burgdorferi s.l. și Candidatus Midichloria mitocondrii (6,5%). Rezultatele acestui studiu demonstrează importanța identificării co-infecțiilor la câinii infestați cu căpușe și necesitatea unor protocoale de prevenire a infestărilor cu căpușe la câini.
Cuvinte cheie: co-infecții, babesioză canină, borelioză, căpușe, Candidatus Midichloria mitochondrii
Loredana Elena OLAR
Talida Maria IVAN
F. CHIRILĂ
N. FIȚ
R. LACĂTUȘ
R. PURDOIU
R. ȘTEFAN
I. PAPUC
ABSTRACT
During the last years, the researchers’ interest in glass has been continuously increasing, due to the fact that it was used as inorganic support in different composite biomaterials designed as scaffolds in tissue engineering. Therefore, several inorganic materials such as glasses have shown good bioactive and bacteriostatic activity. In this study, we investigated eight oxide glasses with different concentrations of oxides such as copper, strontium, aluminium, and boron, in terms of structural, bioactivity, and antimicrobial properties. Before the antibacterial assay, we measured the dissolution rate in the water of the glass system in order to test its local chemical durability. For the antimicrobial test, the following reference strains were used: Escherichia coli 25922, Staphylococcus aureus 6538P, Salmonela eneritidis 13076, and Bacillus cereus 11778. Our results show that the addition of copper oxide increased the dissolution gradient of the glass samples. Furthermore, the bacteriostatic effect manifested by the radius of the inhibition zone increased proportionally with the addition of CuO. The bacteriostatic effect of the samples was observed in both gram negatives and gram positives strains, with more significant effect on Staphylococcus aureus strain. The present study highlights the effectiveness of these copper containing glasses against some of known bacterial species capable of causing different types of soft or hard tissue infections in animals and humans.
Keywords: inorganic materials, glass samples, bioactivity, antimicrobial effect, copper
REZUMAT
În ultimii ani, sticla oxidică a fost în centrul preocupărilor cercetătorilor și i s-a acordat o atenție deosebită, deoarece a fost inclusă frecvent ca suport anorganic al biomaterialele compozite concepute ca structuri suport în ingineria tisulară. Astfel, mai multe materiale anorganice cu diferite compoziții sticloase au fost identificate ca având o bună bioactivitate și activitate bacteriostatică. Cu toate acestea, încă există multe neclarități cu privire la interacțiunea țesut-biomaterial și apariția posibilelor infecții. În acest studiu au fost investigate opt probe de sticlă bioactivă cu concentrații diferite de oxid de cupru, stronțiu, aluminiu și bor în scopul determinării bioactivității, proprietăților structurale și antibacteriane. Premergător examenului bacteriologic, a fost înregistrată rata de disoluție a sistemului de sticlă în vederea testării durabilității chimice a acestuia la nivel local. Pentru testarea activității antibacteriene au fost utilizate următoarele tulpini: Escherichia coli 25922, Staphylococcus aureus 6538P, Salmonela eneritidis 13076 și Bacillus cereus 11778. Rezultatele obținute evidențiază o creștere în rata de disoluție a sistemului de sticlă odată cu adăugarea oxidului de cupru. Mai mult, efectul bacteriostatic al probelor de sticlă, evidențiat prin măsurarea diametrului zonelor de inhibiție (mm) a crescut proporțional cu adăugarea oxidului de cupru. Cu toate că efectul bacteriostatic al probelor de sticlă a fost evidențiat atât în cazul tulpinilor negative, cât și a celor pozitive,rezultate mai bune au fost semnalate la tulpina de Staphylococcus aureus. Studiul de față reliefează eficacitatea probelor de sticlă investigate împotriva unor tulpini bacteriene cunoscute, capabile să provoace diferite tipuri de infecții la nivelul țesuturilor moi sau țesuturilor dure la animale și oameni.
Cuvinte cheie: materiale anorganice, probe de sticlă, bioactivitate, efect antimicrobian, cupru
Elena Eugenia MOCANU
F.M. DIMA
Viorica SAVIN
M.D. POPA
ABSTRACT
An 8-week feeding experiment was initiated to evaluate the effect of supplementing the feeding diets with a by-product obtained from grape processing–grape marc, on the disease resistance of common carp Cyprinus carpio (Linnaeus, 1758). The fish were fed a control diet without grape marc (SF) and three experimental diets with added grape marc in different percentages (5%, 10%, and 15%). Fish included in the experimental lots, fed with variable percentages of grape marc had a better state of maintenance, compared to the control lot fed only with standard feed, without the addition of grape marc. The highest value for the Fulton coefficient (3.04 ± 0.19) and the lowest for the Kiselev index (1.20 ± 0.07) is found in the lot fed with 10% added grape marc, therefore this concentration is the most favourable to obtain a fish with a higher state of maintenance. The results obtained at the end of the experiment indicate that in the control lot samples, the values for haematocrit, haemoglobin, and erythrocytes are lower compared to those in the experimental lots fed with additional grape marc. The haemoglobin values are significantly different at the end of the experiment, compared to its onset (P˂ 0.001), explained by the biological material’s adaptive reaction to changes in the growing environment and nutrition. Hct values differ significantly between the beginning and the end of the experiment (P˂0.01) and insignificantly between lots at the end of the experiment (P>0.05). RBC values did not differ significantly compared to the beginning of the experiment nor in the experimental lots at the end of the experiment (P>0.05). Among leukocytes, lymphocytes are found in the largest amount, followed by neutrophils and monocytes for all lots, these three types of leukocytes being an important part of the body’s defence system. No significant changes in cholesterol and ALP activity (P>0.05) were observed after the addition of grape marc in diets, while for all other measured parameters (total protein, albumin, globulin, glucose, creatine, creatine kinase) as well as for ALT and AST activities, there were at least two averages that differed significantly (P˂0.005), according to StudentTest (t). The blood biochemical parameters were found within normal limits. These results indicate that grape marc may be a component of diets for carp reared in a recirculating system.
Keywords: Cyprinus carpio, grape marc, blood tests
REZUMAT
A fost inițiat un experiment de hrănire de 8 săptămâni pentru a evalua efectul suplimentării dietelor de furajare cu un subprodus obținut la procesarea strugurilor – tescovina, asupra rezistenței la îmbolnăvire a crapului comun Cyprinus carpio (Linnaeus, 1758). Peștii au fost hrăniți cu o dietă de control fără tescovină (SF) și trei diete experimentale cu adaos de tescovină în procente diferite (5%, 10% și 15%). Peștii incluși în loturile experimentale hrănite cu procente variabile de tescovină au avut o stare bună de întreținere, comparativ cu lotul de control hrănit doar cu furaj standard fără adaos de tescovină. Valoarea cea mai mare pentru coeficientul Fulton (3,04±0,19) și cea mai mică pentru indicele Kiselev (1,20±0,07) se regăsește la lotul hrănit cu 10% adaos de tescovină, prin urmare această concentrație este cea mai favorabilă obținerii unui pește cu o starea de întreținere superioară. Rezultatele obținute la finalul experimentului, indică faptul că în probele lotului de control, valorile pentru hematocrit, hemoglobină și eritrocite sunt mai mici comparativ cu cele din loturile experimentale hrănite cu adaos de tescovină. Rezultatele privind hemoglobina sunt semnificativ diferite la finalul experimentului comparativ cu debutul lui (P˂0,001), explicat prin reacția de adaptare a materialului biologic la modificarea tipului de creștere și de nutriție. Valorile Hct diferă semnificativ între momentul de debut al experimentului și finalul experimentului (P˂0,01) și nesemnificativ între loturi la finalul experimentului (P>0,05). Valorile RBC nu diferă semnificativ comparativ cu debutul experimentului și nici în cadrul loturilor experimentale la finalul experimentului (P>0,05). Dintre leucocite, limfocitele se regăsesc în cea mai mare cantitate, urmate de neutrofile și monocite pentru toate loturile, aceste trei tipuri de leucocite reprezentând o parte importantă a sistemului de apărare a organismului. După administrarea dietelor cu adaos de tescovină nu s-au constatat modificări semnificative ale concentrației de colesterol și în activitatea ALP (P>0,05), în timp ce pentru toți ceilalți parametri măsurați (proteine totale, albumină, globulină, glucoză, creatină și creatinkinază) precum și pentru activitățile ALT și AST au existat cel puțin două medii care diferă semnificativ (P<0,005), conform Testului-Student (t). Parametrii biochimici ai sângelui s-au regăsit în limite normale. Aceste rezultate indică faptul că tescovina poate fi o componentă a dietelor de furajare la crapul crescut în sistem recirculant.
Cuvinte cheie: Cyprinus carpio, tescovină, analize sanguine
Mihaela Claudia SPĂTARU
Luminița Diana HRIȚCU
A.C. GRĂDINARU
C. SPĂTARU
ABSTRACT
The paper reviews literature data with respect to the importance of studies performed on dogs for indepth knowledge of their behaviour and behavioural expression. Given the close cohabitation of dogs and humans, the study of dogs’ behaviour is an important goal in selecting specialized breeds for various activities related to humans, where an aggressive or an unstable temperament should be avoided. Moreover, the nowadays dogs’ lifestyle is similar to humans being even reported some behavioural disorders or developmental pathologies similar to humans. Therefore, considering the conditions and causes of these issues, most often similar to humans, the control, therapy or prevention of them in both humans and dogs may be discussed.
Keywords: behaviour, dog, health and well-being, anti-ageing
REZUMAT
Această lucrare analizează datele din literatura de specialitate cu privire la importanța studiilor efectuate pe câini pentru o mai bună cunoaștere a comportamentului câinilor și modului lor de exprimare a manifestărilor comportamentale. Prin natura coabitării apropiate dintre câini și oameni, studiul comportamentului câinilor reprezintă un obiectiv important în selectarea raselor specializate pentru diferitele activități asociate oamenilor, unde un comportament agresiv sau un temperament instabil ar trebui evitat. Mai mult, condițiile actuale de viață ale câinilor sunt similare cu cele ale oamenilor, fiind chiar raportate unele tulburări de comportament și patologii comportamentale similare cu cele ale oamenilor. Așadar, considerând condițiile și cauzele acestor probleme, de cele mai multe ori similare cu ale oamenilor, controlul, terapia și prevenirea lor, atât la oameni cât și la câini, poate fi discutată.
Cuvinte cheie: comportament, câine, sănătate și stare de bine, anti-îmbătrânire
S.A. POPA
Adriana MORAR
Alexandra BAN-CUCERZAN
K. IMRE
ABSTRACT
Pathogenic bacteria represent a major cause of foodborne diseases in humans, worldwide, with a negative impact on the social, health, and economic systems. Species of the thermotolerant campylobacters (e.g., Campylobacter jejuni or C. coli) are recognized as the most frequent cause of foodborne gastrointestinal infection, globally. The purpose of this review was to obtain a comprehensive image of the occurrence and antimicrobial susceptibility profile of poultry origin Campylobacter spp. in the European Union countries. The summarizing of results of relevant studies, retrieved in the PubMed database and published during the last decade, highlighted a considerable high prevalence (42.6%) of thermotolerant Campylobacter spp. in poultry meat within the European Union countries. The most frequently isolated Campylobacter species was C. jejuni, followed by C. coli. Antimicrobial susceptibility monitoring of the isolated strains pointed out high resistance rates towards enrofloxacin, ciprofloxacin, tetracycline, and nalidixic acid. The results of the present review offer useful insight for researchers and public health authorities and precious information for future public health actions and strategies.
Keywords: Campylobacter, health, poultry, antimicrobial resistance, European Union
REZUMAT
Campylobacter spp. reprezintă unul dintre cei mai importanți și des incriminați patogeni în îmbolnăvirile de natură alimentară în rândul populației, cu impact negativ, atât medical, social, cât și economic. În ultimii 10 ani, incidența cazurilor de campilobacterioză a crescut exponențial, nu doar în țările dezvoltate, ci și în țările în curs de dezvoltare. Campylobacter jejuni și C. coli reprezintă speciile cel mai frecvent izolate din alimentele de origine animală, în special în produsele care conțin carne de pui. Elaborarea prezentului articol de sinteză a avut drept scop obținerea unei imagini de ansamblu privind frecvența de apariție și susceptibilitatea la antibiotice a tulpinilor Campylobacter izolate din carnea și produsele din carne de pasăre, din țările Uniunii Europene. Studiile luate în considerare au fost accesate în baza de date PubMed, fiind prelucrate și analizate articolele publicate în ultimii zece ani. A rezultat că prevalența Campylobacter spp. în carnea de pui la nivelul Uniunii Europene a fost de 42,6%. Cele mai înalte niveluri de rezistență la antibiotice ale tulpinilor izolate au fost semnalate la enrofloxacin, ciprofloxacin, tetracicline și acid nalidixic.
Cuvinte cheie: Campylobacter, carne de pasăre, sănătate publică, antibiorezistență, Uniunea Europeană
P. BARROW
Bianca LUNGU
Hortensja BRZOSKA
C. MIRCU
I. HUTU
ABSTRACT
Antibiotic resistance is now regarded as a major existential threat to mankind. Extensive use, abuse and overuse in human and veterinary medicine and for growth promotion purposes in livestock has resulted, in some countries, with nearly 100% of strains of Escherichia coli and Staphylococcus aureus being multiresistant. International Institutions have called for greater regulation of antibiotic use in human and veterinary medicine and cessation of their use for growth promotion. However, levels of resistance will remain high unless new approaches are developed and adopted which will reduce the currently high levels of carriage of antibiotic resistance plasmids. We have developed one of these approaches. We have used phages experimentally in animals for controlling different types of infection for many years. There is always concern about the development of resistance to the phage during therapy. This can be avoided by selecting phages which target surface virulence determinants such that any phage-resistant bacterial mutants that develop will be attenuated. We used phages which target the sex pili produced by self-transmissible antibiotic plasmids. With plasmids which are highly transmissible this type of phage not only specifically kills bacteria harbouring the plasmids, but phage resistant mutants which arise during therapy do not produce the sex pili and most of these have lost the plasmid and so become antibiotic sensitive. This has been shown in vitro and also in vivo in young chickens. With further development, this approach offers new opportunities for reducing levels of carriage of antibiotic resistance plasmids in enteric bacteria.
Keywords: antimicrobial resistance, swine, phages, plasmids
REZUMAT
Actualmente, rezistența la antibiotice este privită ca o amenințare existențială majoră pentru omenire. Folosirea neadecvată, intensivă și abuzul în medicina umană și veterinară precum și utilizarea antibioticelor drept promotori ai creșterii animalelor au făcut, în unele țări, ca aproape toate tulpinile de Escherichia coli și Staphylococcus aureus să fie multirezistente. Instituțiile internaționale solicită o reglementare riguroasă a utilizării antibioticelor și încetarea utilizării acestora ca promotori de creștere. Cu toate acestea, nivelurile de rezistență vor rămâne ridicate, cu excepția cazului în care vor fi dezvoltate și adoptate noi abordări care vor reduce transmiterea plasmidelor rezistente la antibiotice. Noi am dezvoltat una dintre aceste abordări. Timp de mulți ani, pentru a controla diferite tipuri de infecții s-au utilizat fagi la animale. Totuși, și aici există îngrijorări privind dezvoltarea rezistenței la fagi, care poate surveni în timpul terapiei. Acest lucru poate fi evitat prin selectarea fagilor care vizează determinanții membranari ai virulenței, astfel încât mutațiile bacteriene care conferă rezistenta la fagi să fie atenuate. Ca urmare, s-au folosit fagi cu șase pili, produși de către plasmidele auto-transmisibile cu gene ale rezistenței la antibiotice. Acest tip de fag nu numai că ucide în mod specific bacteriile care conțin plasmidele transmisibile, dar mutațiile bacteriene rezistente la fagi care apar în timpul terapiei, nu mai produc pili și cele mai multe dintre aceste bacterii pierd plasmida și, astfel, devin sensibile la antibiotice. Acest lucru a fost demonstrat in vitro și, de asemenea, in vivo la puii broileri. Odată cu dezvoltarea ulterioară, această abordare oferă noi oportunități pentru diminuarea transferului plasmidelor rezistente la antibiotice în bacteriile enterice.
Cuvinte cheie: rezistență antimicrobiană, bacteriofagi, plasmide, suine