Revista Română de Medicină Veterinară
In the Romanian Review of Veterinary Medicine are published scientific reports and syntheses, original works and proceedings, from the medical veterinary domains. Articles are considered for publication depending on: scientific value, originality of the research and the manuscript submission date. Manuscript received by the Editorial staff will be reviewed by the selected Scientific reviewers. If reasonable corrections are necessary, these will be made by the Editorial staff. The articles may be rejected without peer-review, if they do not comply with the editorial recommendations to authors or are beyond the scope and aims of this Review. In this cases, the Editorial staff reserves the right to return the rejected article for revision to the authors.
In Revista Română de Medicină Veterinară (Rev Rom Med Vet) sunt publicate referate ştiinţifice, articole de sinteză, lucrări originale şi prelucrări, din domeniul medicinii veterinare. Articolele sunt luate în considerare în vederea publicării în funcţie de: valoarea lor ştiinţifică, originalitatea cercetărilor şi data depunerii manuscriselor. Lucrările primite la Secretariatul Revistei, vor fi controlate ştiinţific de către referenţii de specialitate selectaţi. Dacă după recenzie sunt necesare corecturi rezonabile, acestea vor fi făcute la redacţie de către colectivul editorial. Lucrările pot fi respinse fără recenzare când nu respectă recomandările editoriale pentru autori, ori scopul şi obiectivele Revistei. În aceste cazuri, Redacţia îşi rezervă dreptul de a returna manuscrisele autorilor, pentru revizuire.
Cover 1 photo: Necropsy technique in turtles and tortoises (Fig. 13-16, p. 9)
Download PDFRaluca Ioana RIZAC
Emilia CIOBOTARU-PÎRVU
Manuella MILITARU
ABSTRACT
Reptiles are increasingly being used as pets worldwide. The most encountered species are turtles, snakes or lizards, and their popularity leads to the need for specialization of clinicians and pathologists alike in order to solve the exotic animal cases. Necropsy examination is a vital tool in establishing the post-mortem diagnosis. In order to obtain a higher quantity and quality of information following a necropsy examination, it is necessary to know the technique, as well as to implement a well-developed protocol. Reptiles, wild or pets, are exotic species that, by their anatomical particularities, require a different necropsy protocol than mammals. This paper aims to present various techniques for necropsy and gross examination of organs in reptiles.
Keywords: necropsy, gross examination, reptiles
REZUMAT
Reptilele sunt din ce în ce mai folosite ca animale de companie în întreaga lume. Sunt întâlnite cel mai frecvent specii de țestoase, șerpi sau șopârle, iar popularitatea lor duce la nevoia de specializare a clinicienilor și a patologilor deopotrivă în vederea rezolvării cazurilor de animale exotice. Examenul necropsic este un instrument vital în stabilirea diagnosticului post-mortem. Pentru a obține o cantitate și o calitate superioară a informațiilor în urma unui examen necropsic, este necesară cunoașterea tehnicii, precum și implementarea unui protocol bine pus la punct. Reptilele, sălbatice sau animale de companie, constituie specii exotice ce prin particularitățile anatomice necesită un protocol de necropsie diferit față de mamifere. Această lucrare are ca scop prezentarea diverselor tehnici necropsice și de examinare macroscopică a organelor la reptile.
Cuvinte cheie: necropsie, examinare macroscopică, reptile
R.T. CRISTINA
Narcisa MEDERLE
M. SOREANU
R. F. MORUZI
Eugenia DUMITRESCU
F. MUSELIN
A. P. DARĂU
K. IMRE
D. MILITARU
ABSTRACT
Honey bees (Apis mellifera) are essential to maintaining ecosystems, contributing to the stability of biodiversity through pollination. Today it is known that the failure of pollination leads irremediably to the loss of plant cultures and, as a consequence, will induce food security concerns. Honey bees can be affected by various factors, one of these being Nosema spp., a specific microsporidian to adult bees and, a threat to bee populations around the world. The present study evaluated the therapeutic efficacy of a new conceived phytotherapeutic product in the bee nosemosis (Protofil ®) from a pharmaco-clinical point of view. In this aim, the results of the treatment revealed a good efficacy, recommending the treatments with Protofil, which brings with it the benefits of organic honey, without residues, and without undesirable effects.
Keywords: Apis mellifera, Nosema spp., Phytotherapy, Protofil
REZUMAT
Albinele (Apis mellifera) sunt esențiale pentru menținerea ecosistemelor, contribuind la stabilitatea biodiversității prin polenizare. Astăzi se știe că eșecul polenizării duce la pierderea iremediabilă a culturilor de plante, și în consecință, va induce probleme de securitate alimentară. Albinele pot fi afectate de diverși factori, unul dintre aceștia fiind Nosema spp., microsporidie specifică albinelor adulte și o amenințare pentru populațiile de albine din întreaga lume. In prezentul studiu, a fost analizată eficiența terapeutică a unui produs fitoterape- utic nou în nosemoza albinelor (Protofil®), din punct de vedere farmaco-clinic. În acest scop, s-a observat că rezultatele tratamentului au relevat o eficacitate bună, ceea ce recomandă tratamentul cu Protofil, care aduce cu el beneficiile mierii ecologice, fără reziduuri și fără alte efecte nedorite.
Cuvinte cheie: Apis mellifera, Nosema spp., Fitoterapie, Protofil
Florica BĂRBUCEANU
Daniela STAMATE
A. POPOVICI
G. PREDOI
ABSTRACT
In Romania, histological diagnosis is performed by 40 county sanitary veterinary laboratories under technical coordination and supervision of the Morphopathology Department from the Institute for Diagnosis and Animal Health, Bucharest. To get reliable results, all laboratories have been implementing ISO/IEC 17025:2017 standard as part of a laboratory quality system. Quality assurance is done also by participation in interlaboratory ring trials. In this respect Institute for Diagnosis and Animal Health is accredited on ISO/IEC 17043:2010 standard, as provider and organizer of proficiency-testing programs. Our paper presents the interlaboratory ring trial to evaluate 34 out of 40 County Sanitary Veterinary Laboratories for microscope examination and histology staining techniques of permanent paraffin slides. Sets of coded samples were prepared and distributed to each of the laboratories. The sample panel contained 4 permanent paraffin slides to be stained and after that examined to the microscope by attended laboratories. After receiving and interpreting the results, 61.76% of participants were qualified as “Very Well”, 29.4% as “Well”, and 5.88% -“Sufficient”.
Keywords: interlaboratory ring trial, histological staining techniques, histopathology
REZUMAT
În România, diagnosticul histologic este realizat de 40 de laboratoare sanitare veterinare județene, sub coordonarea tehnică și supervizarea Departamentului de Morfopatologie de la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, București. Pentru a obține rezultate fiabile, în toate laboratoarele a fost implementat standardul ISO 17025: 2005 ca parte a sistemului de calitate al laboratorului. Asigurarea calității se face și prin participarea la testele inter-laboratoare. În acest sens, Institutul pentru Diagnostic și Sănătate Animală este acreditat pe standardul ISO 17043:2010, în calitate de furnizor și organizator al programelor de testare a competenței. Lucrarea noastră prezintă rezultatele testelor inter-laboratoare de evaluare a 34 din 40 de laboratoare sanitare veterinare județene, pentru examinarea microscopică și tehnicile de colorare histologică a lamelor de fragmente tisulare incluse în blocuri de parafină. În acest sens au fost pregătite seturi de eșantioane codate și distribuite fiecărui laborator. Panelul de eșantioane a fost constituit din patru lame histologice destinate colorării și apoi examinării la microscop de către laboratoarele participate. După primirea și interpretarea rezultatelor, 61,76% dintre participanți au obținut calificativul „Foarte bine”, 29,4% „Bine” și 5,88% – „Suficient”.
Cuvinte cheie: studiu interlaborator, tehnici de colorare histologice, histopatologie
Sidonia Alina BOGDAN
V. LUCA
A.R. CODEA
Orsolya SÁRPATAKI
Alexandra DREANCĂ
Alexandra BIRIS
L.I. OANA
ABSTRACT
Therapeutic management of sepsis is complex, evolution is fast and the complications that arise are fatal. An important role in the evolution of sepsis is the immune system; it can fight the pathogen factor, but it can also cause damage to the organism with an aberrant inflammatory reaction. Induced hypothermia is known for the protective effect in local inflammation. Our aim was to evaluate the survival rate in rats with polymicrobial sepsis induced by cecal ligation and puncture (CLP) maintained in a normal range of temperature (35.9-37.5oC) versus CLP and induced hypothermia (30-32oC). 20 Wistar male rats were anesthetized and aseptically prepared for the abdominal surgical CLP technique. After anesthetic recovery, the rats were randomized in to 2 groups (n=10), group A (normothermic) and group B (hypothermic). Normothermia was maintained with in a physiological temperature range of 35.9-37.5oC and compared to the second group where hypothermia was induced resulting in a core temperature of 30-32oC. All subjects where monitored until death occurred. The average survival time in the normothermic group, was 299.1 minutes with a SD of 69.8 minutes compared with the hypothermic group where the average survival rate was 2246.1 minutes with a SD of 1020.9 minutes. Controlled hypothermia significantly increases the survival time when compared to the normothermia in CLP induced septicemia individuals.
Keywords: sepsis, cecal ligation and puncture, moderate hypothermia, survival time
REZUMAT
Managementul terapeutic al sepsisului este complex, evoluția sa este rapidă iar complicațiile asociate sunt fatale. Un rol important în evoluția sepsisului îl reprezintă sistemul imunitar; poate lupta împotriva factorului patogen, dar poate de asemenea provoca afecțiuni organismului printr-o reacție inflamatorie aberantă. Hipotermia indusă este cunoscută pentru efectul protector în inflamația locală. Scopul studiului a fost de a evalua rata de supraviețuire la șobolanii cu sepsis polimicrobian indus prin puncția și ligatura cecumului (CLP) menținuți într-un interval normal de temperatură (35,9-37,5oC) comparativ cu șobolani cu CLP cărora li s-a indus o hipotermie moderată spre severă (30- 32oC). 20 șobolani masculi Wistar au fost anesteziați și pregătiți abdominal aseptic pentru tehnica de CLP. După recuperarea din anestezie, șobolanii au fost randomizați în două loturi (n=10), lot A (normotermic) și lotul B (hipotermic). Normotermia a fost menținută întrun interval de temperatură fiziologică de 35,9-37,5oC, iar al doilea grup cu hipotermie indusă a fost menținut într-un interval de temperatură de 30-32oC. Toți șobolanii au fost monitorizați până la moarte. Timpul mediu de supraviețuire în grupul normotermic a fost de 299,1 minute cu un SD de 69,8 minute comparativ cu grupul hipotermic unde rata medie de supraviețuire a fost de 2246,1 minute cu un SD de 1020,9 minute. Hipotermia controlată crește semnificativ tim-pul de supraviețuire în comparație cu normotermia la indivizii cu septicemie indusă prin puncție și ligatura cecală.
Cuvinte cheie: sepsis, puncție și ligatură cecală, hipotermie moderată, timp de supraviețuire
C.G. ŞONEA
Claudia Terezia SOCOL
Florin-Leontin CRISTE
ABSTRACT
Biodiversity conservation and animal improvement is still a concern at the national and international level. The present paper is focused on the national efforts throughout livestock inventory of indigenous pig breeds and governmental support programs for stimulating Mangalica and Bazna farming, a valuable tool for animal improvement and genetic conservation. Endangered breeds or in critical status, menaced by disappearing or crossbreeding, especially in pigs, demand an efficient management system to overdraw these threats, starting from livestock inventory.
Keywords: Mangalica breed, Bazna breed, indigenous pig livestock inventory, genetic conservation
REZUMAT
Conservarea biodiversității și ameliorarea animalelor reprezintă în continuare o preocupare la nivel național și internațional. Prezenta lucrarea redă eforturile la nivel național cu privire la inventarierea resurselor animale, respectiv a raselor de suine indigene și programele de sprijin guvernamental, în vederea stimulării creșterii raselor Mangalița și Bazna, ce constituie un mijloc valoros pentru ameliorarea și conservarea genetică a animalelor. Rasele aflate în pericol de extincție sau într-o stare critică, amenințate cu dispariția sau încrucișarea cu alte rase, în special la suine, necesită sisteme de management eficiente pentru a depăși aceste pericole, pornind de la inventarierea resurselor animale.
Cuvinte cheie: rasa Mangalița, rasa Bazna, inventarierea resurselor de suine indigene, conservare genetică
M. BREBU
K. BELENO
R. IONESCU
D. TURCU
H. DINU
H. CACIANDONE
A.A. ENACHE
ABSTRACT
Volatolomics opens new possibilities for the study of the biological systems. The volatility distribution of highly- and semi- volatile organic compounds released from the faeces of cattle was studied. Samples were collected from farm animals in three regions of Romania, namely Râmnicu Vâlcea, Bistrița Năsăud and Constanța. Special procedures for sample collection, storage, transportation and analysis were developed. Organic compounds were found in a broad boiling point range, from n-C (36 °C) up to n-C (302 °C), but the 6 17 highest concentration of about 80 % was found in the range of n-C –n-C (151–216 °C), with a peak at n-C 9 12 10 (151–174 °C). Only slight variations were observed among the samples collected from different geographical regions.
Keywords: volatolomics, cattle, faeces
REZUMAT
Analiza volatolomică deschide noi posibilități de studiu al sistemelor biologice. In această lucrare a fost studiată distribuția volatilității compușilor organici volatili emiși din fecalele bovinelor. Probele au fost colectate de la animale de fermă din trei regiuni din Romnia, anume Râmnicu Vâlcea, Bistrița Năsăud și Constanța. Au fost elaborate proceduri specific de prelevare, conservare și transport a probelor. Compușii organici au fost identificați într-un interval larg al punctelor de fierbere, de la n-C6 (36°C) la n-C17 (302°C), dar concentrațiile cele mai mari, de aproximativ 80%, au fost identificate în intervalul n-C9–n-C12 (151–216°C), cu un maxim la n-C10 (151–174°C). Intre probele colectate din regiuni geografice diferite ale țării au fost observate doar ușoare variații ale compoziției.
Cuvinte cheie: analiza volatolomică, bovine, fecale
Alina ANTON
C. ROMAN
G. SOLCAN
ABSTRACT
A 5-month-old male crossbred dog weighing 2.3 kg was presented with polyphagia, polyuria, polydipsia, dehydration, thin skin, growth retardation and plantigrade stance. The stools were steatorrheic indicating exocrine pancreatic disfunction. High values of alkaline phosphatase and alanine aminotransferase were indicative of lipidosis and pancreas diseases. The dog exhibited hypoproteinemia associated with hypoalbuminemia, indicating most likely that protein malabsorption caused probably by exocrine pancreatic dysfunction. Severe hypocalcemia (1.39 mmol/L) with swollen joints suggests rickets. The diagnosis of diabetes mellitus was based on the presence of clinical signs (polyuria, polydipsia, polyphagia, weight loss) and evidence of fasting hyperglycemia and glycosuria. The very low serum total thyroxine (0.84 μg/dL) pointed to thyroid dysfunction. Blood insulin was very low 1.9μU/mL indicating an absolute deficiency of insulin secretion. Small values of insulin-like growth factor I concentration (6.10 nmol/L) and serum insulin, explain the growth retardation observed in our dog with juvenile diabetes mellitus. The aim of therapy (insulin, pancreatic enzymes and levothyroxine) is to eliminate the symptoms of diabetes mellitus and prevent shortterm complications, thereby enabling the animal to have a good quality of life.
Keywords: diabetes, insulin, exocrine pancreatic insufficiency, canine
REZUMAT
Un cățel metis, mascul de 5 luni cântărind 2,3 kg a fost prezentat la clinică cu polifagie, poliurie, polidipsie, deshidratare, piele subțire, retard de creștere și membre cu poziție plantigradă. Materiile fecale erau steatoreice indicând disfuncție pancreatică exocrină. Valorile ridicate ale fosfatazei alcaline și alanin aminotransferazei indică lipidoza și afecțiuni ale pancreasului. Câinele prezenta hipoproteinemie asociată cu hipoalbuminemia, indicând cel mai probabil malabsorbția proteinelor provocată de disfuncția pancreatică exocrină. Hipocalcemia severă (1,39 mmol / l) dar și mărirea în volum a articulațiilor sugerează rahitismul. Diagnosticul diabetului zaharat s-a bazat pe semnele clinice (poliurie, polidipsie, polifagie, pierdere în greutate) și analizele de laborator, hiperglicemie și glicozuriei. Valoarea mica a tiroxinei totale serice (0,84 μg / dl) a indicat disfuncție tiroidiană. Insulina din sânge a fost foarte scăzută de 1,9 pU/ml marcând o deficiență absolută a secreției de insulină. Valorile foarte mici ale concentrației de insulin-like growth factor I (6,10 nmol/l) și ale insulinei serice explică întârzierea creșterii și dezvoltării observată la pacientul cu diabet zaharat juvenil. Scopurile terapiei (insulină, enzime pancreatice și levothyroxină) sunt de a elimina simptomele diabetului zaharat și de a preveni complicațiile pe termen scurt, permițând astfel animalului să aibă o bună calitate a vieții.
Cuvinte cheie: diabet, insulină, insuficiență pancreatică exocrină, câine
Marie-Monique SORAN
Mariana IONIȚĂ
I.L. MITREA
ABSTRACT
Intestinal protozoa are ubiquitous parasitic species in carnivores, some of them with a significant zoonotic potential. Little is known on their prevalence in Romanian shelter dogs. Therefore, an epidemiological study was carried out in order to assess the occurrence and prevalence of digestive protozoa infections in shelter dogs, in South-eastern Romania. Dogs (n=420) originating in four shelters, one in Bucharest (n=105) and three from two neighbouring counties, two in Ilfov (n=166) and one in Giurgiu (n=149), were included in the study. Dogs were of mixed breed, aging from two months to 16 years (average=4.8 years; SD=3.8). To assess the risk factors for protozoan infections, animals were categorized in three age groups: <4 months, 4- 12 months and >12 months. Fresh faecal samples collected from individual animals have been subjected for parasitological examination. Overall, 54.05% (95% CI: 49.14-58.89) of the animals were found positive for at least one parasitic species, protozoan and/or helminths. 11.9% of the dogs were positive for protozoa infections, as follows: 8.57% (36/420) for Isospora spp. and 3.33% (14/420) for Giardia duodenalis. Infection with Isospora showed a higher and statistically significant prevalence of 40.9% in the age group up to 4 months comparing with the other two age groups in which prevalence of 19.64% and 2.19%, respectively, was registered. The prevalence of G. duodenalis infection among these age groups varied from 5.36% to 3.44%. Of the 36 Isospora- and 14 Giardia-positive animals, 21 and 5 respectively were single infections, while 15 and 9, respectively, has mixed infections with one (n=5 and n=6), two (n=8 and n=2) or three (n=2 and n=1) different helminth species, as follows: Ancylostoma caninum, Toxocara canis, Toxascaris leonina, Trichuris vulpis, Dipylidium caninum. These findings show the occurrence and epidemiology of protozoa infections and a high diversity of parasitofauna in shelter dogs, including species with zoonotic potential emphasizing the urgent need for appropriate measure to be taken for the parasitological control.
Keywords: intestinal protozoa, epidemiology, shelter dogs
REZUMAT
Carnivorele pot fi parazitate de numeroase specii de protozoare, unele dintre ele cu potențial zoonotic. Prezentul studiu a avut ca scop investigarea prezenței și prevalenței infestațiilor cu protozoare digestive la câini din adăposturi din sud-estul României. În studiu au fost incluși câini (n=420) de rasă comună, cu vârsta cuprinsă între două luni și 16 ani (media= 4,8 ani; Deviația Standard=3,8) proveniți din 4 adăposturi: unul în București (n=105) și trei în județe învecinate, două în Ilfov (n=166 și unul în Giurgiu (n= 149). Pentru a evalua factorii de risc pentru infestațiile cu protozoare, animalele au fost împărțite în trei grupe de vârstă: <4 luni, 4-12 luni și >12 luni. Probe proaspete de fecale colectate individual de la animale au fost examinate parazitologic. În total, 54,05% (95% CI: 49,14-58,89) dintre animale au fost găsite pozitive pentru cel puțin o specie parazitară, protozoare și/sau helminți. 11,9% dintre câini au fost pozitivi pentru infestații cu protozoare: 8,57% (36/420) pentru Isospora spp. și 3,33% (14/420) pentru Giardia duodenalis. Infestația cu Isospora a înregistrat o prevalență mai mare (40,9%) și statistic semnificativă la grupa de vârstă de până la 4 luni. Prevalența infestației cu G. duodenalis pe grupe de vârstă a variat de la 5,36% la 3,44%, fără semnificație statistică. Din cele 36 de animale pozitive pentru Isospora și cele 14 pozitive pentru Giardia, 21 și respectiv 5 au avut infestații unice, în timp ce 15 și respectiv 9 au avut infestații mixte cu una (n=5 și n=6), două (n=8 și n=2) sau trei specii de helminți (n=2 și n=1), după cum urmează: Ancylostoma caninum, Toxocara canis, Toxascaris leonina, Trichuris vulpis, Dipylidium caninum. Aceste rezultate arată prezența infestațiilor cu protozoare și o mare diversitate a parazitofaunei la câinii din adăposturi, inclusiv specii cu potențial zoonotic evidențiind necesitatea aplicării cu regularitate de măsuri specifice de control parazitologic.
Cuvinte cheie: protozoare intestinale, epidemiologie, câini din adăposturi
Ioana Alexandra RĂȚOI
Luanda Elena OȘLOBANU
Adriana Elena ANIȚĂ
D. C. ANIȚĂ, G. SAVUȚA
ABSTRACT
The branching mode and the areas supplied by the common carotid artery terminals show some morphological interspecific differences and also, between the animals of the same species. The investigations of this study had the goal to obtain comparative images of the arterial vascularization in the head of rabbits using complementary methods in order to describe the anatomical peculiarities. To this end, the real anatomy was analysed using dissection, we subsequently used imagistic methods represented by the arterial angiography and computerized tomography (CT) with contrast substance. The research was carried out on 12 animals, both males and females. The main peculiarities observed were: the variable detachment of the occipital artery, being emitted by the external or internal carotid artery, the separated detachment of the facial and lingual artery from the external carotid artery, the development of the superficial temporal trunk, of the posterior auricular artery and of the transverse artery of the face. The imagistic investigations have confirmed the results, latero-lateral arteriography showing in particular the branching mode of the common carotid artery and the branches of the external carotid artery, while, the dorso-ventral and ventro-dorsal arteriography showed the distribution peculiarities of the brain arteries. Imagistic details of the pathway of the big arteries were obtained using CT technique. Since the description of the vascular anatomy in small species is more difficult using classic methods, the use of the imagistic methods can offer additional data with practical applicability, especially in the field of the experimental medicine.
REZUMAT
Modul de ramificare și teritoriul deservit de terminalele arterei carotide comune prezintă unele diferențe morfologice inter-specii, dar și de la un individ la altul din cadrul aceleiași specii. Investigațiile întreprinse în acest studiu au avut ca obiectiv obținerea unor imagini comparative asupra vascularizației arteriale a capului la iepure prin metode complementare de analiză pentru evidențierea particularităților morfologice. În acest scop, după descrierea morfologiei reale s-a recurs la utilizarea tehnicilor de imagistică, respectiv angiografie arterială și tomografie computerizată (CT) cu substanță de contrast, cercetările efectuându-se pe un număr de 12 animale. Principalele particularități morfologice observate au fost desprinderea arterei occipitale din artera carotidă externă sau internă, desprinderea separată a arterei linguale și faciale, dezvoltarea trunchiului temporal superficial, a arterei auriculare posterioare și arterei transverse a feței. Investigațiile imagistice au confirmat rezultatele obținute, arteriografia latero-laterală evidențiind cu precădere modul de ramificare a carotidei comune și distribuția arterei carotide externe, in timp ce arteriografia dorsoventrală și cea ventro-dorsală a permis observarea particularităților distribuției arteriale la nivelul encefalului. Detalii imagistice privind traseul marilor vase au fost obținute prin utilizarea tehnicii CT. Întrucât la speciile de talie mică este mai dificilă descrierea morfologiei vasculare prin metode clasice, utilizarea metodelor imagistice poate oferi date suplimentare cu aplicabilitate practică, în special în domeniul medicinei experimentale.
C.C. REPCIUC
Cecilia Gabriela DANCIU
Sidonia Alina BOGDAN
L.I. OANA
ABSTRACT
Chronic wound management in geriatric patients is still a challenge for veterinary practitioners. Because of less or no physical activity, prolonged decubital positions, lack of peripheral blood flow and efficient immune system these patients are predisposed to a slower healing time of cutaneous lesions and perhaps to other complications like secondary infections, phlegmonas and finally chronic ulcerations with antibioresistant germ development. Even if not studied in veterinary medicine, direct topical and injectable ozone therapy is a frequently used treatment for human patients with type 2 diabetic ulcerations, which motivated us to perform this study. A 10 years old Great Dane with an ulcerated atonic 8/5 cm wound on the lateral side of the left distal tibia respectively a 7 years old German Shepard with an atonic 20/25 cm wound on the dorsal side of the neck were taken under study. After an unsatisfactory antibiotic treatment, the patients were infiltrated subcutaneously with ozone in a 15μg/ml dose, 0,5-1 ml/ point of inoculation at a distance of about 3 cm between points, followed by a topic treatment with 50 μg/ml of ozone with the plastic bag method in one of the cases. The healing was evaluated by photographic means. Decreases of the wound dimensions were very evident after the very first treatment and complete healing was registered af-ter 16 days for the Great Dane and 46 days for the German Shepherd.
Keywords: Mycobacterium avium complex, nontuberculous mycobacteria, paratuberculosis
REZUMAT
Managementul plăgilor cronice la pacienții geriatrici este o provocare pentru orice practician în medicina veterinară. Datorită diminuării sau lipsei activității fizice, a decubitului prelungit, a aportului deficitar de sânge în zonele periferice și a sistemului imun slăbit acești pacienți sunt predispuși la o prelungire a timpului de vindecare a leziunilor cutanate ba chiar la complicații cu infecții suprapuse, flegmoane și în final ulcerații cronice rezistente la orice formă topică de tratament. Ozonoterapia topică directă, puțin studiată în medicina veterinară, face minuni în tratamentul ulcerelor întâlnite la pacienții cu diabet de tip 2 în medicina umană, aspect care ne-a sugerat utilizarea acestei metode în cazul de față. În materialul de față am luat în studiu un câine din rasa Great Dane, în vârstă de 10 ani, sex M care prezenta o plagă ulcerativă, atonă la nivelul feței laterale a jaretului stâng cu dimensiunea de 8/5 cm și adâncimea de 1,5 cm. După o serie de tratamente clasice fără un răspuns favorabil, pacientul a fost supus din două în două zile tratamentului prin infiltrare subcutanată cu ozon în doză de 15 mcg/ml 0.5 ml/punct de infiltrație, iar punctele de infiltrație la o distanță de 3 cm între ele, urmat de tratamentul topic cu ozon prin metoda pungii de plastic în doză de 50 mcg/ml la presiune atmosferică și un pansament steril de protecție. Vindecarea a fost evaluată prin monitorizarea fotografică a dimensiunilor plăgii la fiecare sedintă de tratament și prin aprecierea gradului de șchiopătură înainte de fiecare tratament. Reducerea dimensiunilor plăgii a fost evidentă încă după prima ședință de ozonoterapie, țesutul de granulație și linia de epitelizare au apărut de asemenea după prima ședință. Vindecarea completă a plăgii s-a produs după 6 ședințe de ozonoterapie.
Cuvinte cheie: complexul Mycobacterium avium, micobacterii netuberculoase, paratuberculoza
Iulia BUCUR
V. DUMITRESCU
K. IMRE
V. HERMAN
Ileana NICHITA
R.T. CRISTINA
E. TÎRZIU
ABSTRACT
Monitoring of circulating pathogens also in populations of wild animals is extremely important in understanding the transmission of bacterial diseases between wild and domestic animals, the epidemiological circuit between them as well as between them and humans. This research aimed at the isolation and identification of the main bacterial pathogens in the chamois (Rupricapra rupricapra carpatica) population in the Retezat Mountains, as well as to highlight the presence of the resistance phenotypes to strains isolated from these animals. To isolate the bacterial strains, faecal samples from the chamois were taken and the primary identifications were made on nutrient broth. All 30 isolated strains were inseminated on chromogenic and selective media and some of them definitively identified with the Vitek 2 compact system. Based on the aspects, the isolated strains were classified into 5 bacterial species: Enterococcus casseliflavus (one strain), Escherichia coli (12 strains), Listeria monocytogenes (7 strains), Salmonella spp. (2 strains) and Staphylococcus spp. (8 strains). Antibiotic resistance phenotypes were determined by the Kirby-Bauer disc-diffusimetric method, using the Mueller-Hinton medium and nine antibiotic biodiscs. By analyzing the results, it can be seen that the resistance phenotypes had a variable frequency depending on the bacterial species taken under study and also by the groups of antibiotics for which the test was carried out. The frequency of resistance phenotypes, determined by the Kirby-Bauer disc-diffusimetric method, was minimal (10%) to florfenicol and neomycin and maximum (90%) to penicillin G. All of the isolates showed very high resistance to penicillin G (90%), followed by amoxicillin with clavulanic acid and colistin sulphate (86.66%) and tetracycline (66.66%).
Keywords: antibiotic resistance, chamois, phenotypes, bacterial strains
REZUMAT
Monitorizarea agenților patogeni care circulă în populații de animale sălbatice este extrem de importantă în înțelegerea transmiterii bolilor bacteriene între animalele sălbatice și domestice, circuitul epidemiologic între acestea, precum și între ele și oameni. Această cercetare a vizat izolarea și identificarea principalilor agenți patogeni bacterieni din populația de capre negre (Rupricapra rupricapra carpatica) din Munții Retezat, precum și pentru a evidenția prezența fenotipurilor de rezistență la tulpinile izolate de la aceste animale. Pentru izolarea tulpinilor bacteriene s-au prelevat probe fecale, iar identificările primare s-au făcut pe bulion. Toate cele 30 de tulpini izolate au fost însămânțate pe medii cromogene și selective, iar unele dintre ele au fost identificate cu ajutorul sistemului Vitek 2. Pe baza aspectelor, tulpinile izolate au fost clasificate în 5 specii bacteriene: Enterococcus casseliflavus (o tulpină), Escherichia coli (12 tulpini), Listeria monocytogenes (7 tulpini), Salmonella spp. (2 tulpini) și Staphylococcus spp. (8 tulpini). Fenotipurile de rezistență la antibiotice au fost determinate prin metoda difuzimetrică Kirby-Bauer, folosind mediul Mueller-Hinton și nouă biodiscuri cu antibiotice. Analizând rezultatele, se poate observa că fenotipurile de rezistență au o frecvență variabilă în funcție de speciile bacteriene luate în studiu și, de asemenea, de grupurile de antibiotice la care a fost efectuat testul. Frecvența fenotipurilor de rezistență, determinată prin metoda difuzimetrică Kirby-Bauer, a fost minimă (10%) la florfenicol și neomicină și maximă (90%) la penicilină G. Toate izolatele au prezentat o rezistență foarte mare la penicilina G (90%), urmată de amoxicilină cu acid clavulanic și sulfat de colistină (86,66%) și tetraciclină (66,66%).
Cuvinte cheie: rezistență la antibiotice, capra neagră, fenotipuri, tulpini bacteriene
S. BĂRĂITĂREANU
ABSTRACT
In several domestic and wild animals’ species, the Coronaviruses have been identified as the causative agent of respiratory, enteric or multisystem diseases, including pneumonia, enteritis, hepatitis, reproductive disease, polyserositis, encephalomyelitis, and nephritis. Bovine, horses, swine, cats, dogs, camels, ferrets, rabbits, bats, rodents, birds, and various wildlife species many develop subclinical or severe clinical coronavirus infections. Some coronaviruses have zoonotic potential. Coronaviruses can spread from animals to humans, could adapt from animals to human and then widespread in the human population without the subsequent involvement of animals. In humans, the following coronaviruses infection have been described: Severe acute respiratory syndrome coronavirus, Severe acute respiratory syndrome coronavirus type 2, Middle East Respiratory Syndrome Coronavirus, and Human Coronavirus – 229E, -NL63, -OC43 and -HKU1. The most severe outbreaks of human coronavirus infections have been COVID-19, produced by SARS-CoV-2, which was declared by the World Health Organisation as a pandemic on 11 March 2020. In animals, the following coronaviruses are most important: Bovine coronavirus (BCV), Equine coronavirus (ECoV), Transmissible gastroenteritis coronavirus of pigs (TGEV), Porcine respiratory coronavirus (PRCV), Porcine epidemic diarrhea virus (PEDV), Porcine hemagglutinating encephalomyelitis virus (PHEV), Swine acute diarrhea syndrome virus (SADS-CoV), Porcine deltacoronavirus (PDCoV), Canine enteric coronavirus (CCoV), Canine respiratory coronavirus (CRCoV), Feline coronavirus (FCoV), Infectious bronchitis virus (IBV) and Turkey coronavirus (TCoV). This review briefly presents the most important Coronavirus infections with or without zoonotic risk.
Keywords: coronavirus, zoonosis, infectious diseases
REZUMAT
La numeroase specii de animale domestice și sălbatice, Coronavirusurile au fost identificate ca agenți etiologici ai unor boli respiratorii, enterice sau multisistemice, precum pneumonie, enterită, hepatită, boli de reproducere, poliserozită, encefalomielită și nefrită. Bovinele, caii, porcii, pisicile, câinii, cămilele, dihorii, iepurii, liliecii, șoarecii, șobolanii, păsările și multe alte specii de animale sălbatice pot dezvolta infecții coronavirale subclinice sau cu exprimare clinică severă. Doar câteva coronavirusuri au potențial zoonotic. În unele circumstanțe, coronavirusurile se pot transmite de la animale la oameni, se adaptează la specia umană și apoi se răspândesc în populația umană fără implicarea ulterioară a animalelor. La om, s-au descris infecții cu următoarele coronavirusuri: Severe acute respiratory syndrome coronavirus, Severe acute respiratory syndrome coronavirus type 2, Middle East respiratory syndrome coronavirus, and Human coronavirus -229E, -NL63, -OC43 și -HKU1. Cea mai severă infecție umană cu Coronavirus este COVID-19, produsă de SARSCoV- 2, declarată pandemică de către Organizația Mondială a Sănătății la 11 martie 2020. La animale, următoarele coronavirusuri sunt mai importante: Bovine coronavirus (BCV), Equine coronavirus (ECoV), Transmissible gastroenteritis coronavirus of pigs (TGEV), Porcine respiratory coronavirus (PRCV), Porcine epidemic diarrhea virus (PEDV), Porcine hemagglutinating encephalomyelitis virus (PHEV), Swine acute diarrhea syndrome virus (SADS-CoV), Porcine deltacoronavirus (PDCoV), Canine enteric coronavirus (CCoV), Canine respiratory coronavirus (CRCoV), Feline coronavirus (FCoV), Infectious bronchitis virus (IBV) și Turkey coronavirus (TCoV). În această recenzie se prezintă pe scurt cele mai importante infecții cu Coronavirus, cu sau fără risc zoonotic.
Cuvinte cheie: coronavirus, zoonoză, boli infecțioase
B. GEORGESCU
G. PREDOI
Petronela Mihaela ROŞU
Ștefania Mariana RAITA
Letiția PURDOIU
ABSTRACT
Professor Ioan Drăgoiu was born in 1878 in Caransebeș, in the current county of Caraș Severin. After graduating from the primary school in Caransebeș, he attended the courses of the „Traian” High School in Turnu-Severin (now Drobeta Turnu-Severin), then, starting with 1896, he attended the Superior School of Veterinary Medicine in Bucharest, which he graduated in 1901. Being noticed from the early school years, he became a teacher, and soon in 1903, he became head of works at the Department of Physiology. Highly appreciated by Prof. Athanasiu, he is sent to advanced training in France, where (between 1919 and 1923) he works in the Laboratory of Comparative Embryology at the „Collège de France” in Paris, a laboratory run by L. Henneguy. After returning to the country, in 1923, he is promoted to lecturer at the same department. Since 1925, Prof. I. Drăgoiu has been transferred to the Medical Faculty of Cluj. Here he will be appointed Professor and director of the Institute of „Histology and Embryology”. He will remain professor of histology of this faculty until the end of his life (1941). Prof. Drăgoiu is considered one of the great personalities of Romanian Veterinary and Human Histology.
Keywords: veterinary histology, professor, history of Romanian veterinary histology
REZUMAT
Profesorul Dr. Ioan Drăgoiu s-a născut în 1878 la Caransebeș, în actualul județ Caraș Severin. După absolvirea școlii primare în Caransebeș, a urmat cursurile Liceului “Traian” din Turnu-Severin, apoi, începând cu 1896, urmează Școala Superioară de Medicină Veterinară din București pe care a absolvit-o în 1901. Fiind remarcat încă de pe băncile școlii, devine cadru didactic al acesteia, pentru ca, în 1903 să devină șef de lucrări la catedra de Fiziologie. Foarte apreciat de către Prof. Athanasiu, este trimis la perfecționare în Franța, unde (între 1919 și 1923) lucrează în Laboratorul de Embriologie Comparată de la “Collège de France” din Paris, laborator condus de către L. Henneguy. După revenirea în țară, în 1923, este avansat conferențiar la aceeași catedră. Din 1925, Prof. I. Drăgoiu se transferă la Facultatea de Medicină din Cluj. Aici va fi numit profesor și director al Institutului de “Istologie și Embriologie”. Va ramâne profesor de histologie al acestei facultăți până la sfârșitul vieții (1941). Prof. I. Drăgoiu este considerat unul din marii corifei ai Histologiei românești.
Cuvinte cheie: histologie, profesor, istoria histologiei veterinare românești