Revista Română de Medicină Veterinară

In the Romanian Review of Veterinary Medicine are published scientific reports and syntheses, original works and proceedings, from the medical veterinary domains. Articles are considered for publication depending on: scientific value, originality of the research and the manuscript submission date.  Manuscript received by the Editorial staff will be reviewed by the selected Scientific reviewers. If reasonable corrections are necessary, these will be made by the Editorial staff. The articles may be rejected without peer-review, if they do not comply with the editorial recommendations to authors or are beyond the scope and aims of this Review. In this cases, the Editorial staff reserves the right to return the rejected article for revision to the authors.

In Revista Română de Medicină Veterinară (Rev Rom Med Vet) sunt publicate referate ştiinţifice, articole de sinteză, lucrări originale şi prelucrări, din domeniul medicinii veterinare. Articolele sunt luate în considerare în vederea publicării în funcţie de: valoarea lor ştiinţifică, originalitatea cercetărilor şi data depunerii manuscriselor. Lucrările primite la Secretariatul Revistei, vor fi controlate ştiinţific de către referenţii de specialitate selectaţi. Dacă după recenzie sunt necesare corecturi rezonabile, acestea vor fi făcute la redacţie de către colectivul editorial. Lucrările pot fi respinse fără recenzare când nu respectă recomandările editoriale pentru autori, ori scopul şi obiectivele Revistei. În aceste cazuri, Redacţia îşi rezervă dreptul de a returna manuscrisele autorilor, pentru revizuire.

Cover 1 photo:Abdominal ectopic secondary pregnancy case in a free-roaming cat. (Left)_One

of the poles and the cut sections of the fetus (Fig. 2, 3, pag. 6-7); (Right)_ The teeth and the digestive tract of the fetus. HE, 4x (Fig. 8, 9, pag. 8).

Download PDF

M. C. Stoicea (Laboratorul de diagnostic Synevo, Bucureşti)
Elvira Condruţ (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
A. Ciucă (Clinica veterinară „Canin Asist” Bucureşti)
Ozana Ciulei (Clinica veterinară „Canin Asist” Bucureşti)
Selda Curtseit (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)

REZUMAT

O pisică în vârstă de 4 ani, rasa Europeană, necastrată, a fost prezentată pentru examinare la sediul clinicii manifestând letargie, anurie şi constipaţie. Singurele informaţii disponibile se refereau la ultimele două zile, pisica neavând stăpân. La palparea abdomenului s-a pus în evidenţă o formaţiune intraabdominală, prezenţa acesteia fiind ulterior confirmată ecografic. In urma laparatomiei exploratorii s-a extirpat o formaţiune cu dimensiunile de 5,5 x 5,0 x 2,0 cm, înfăşurată în marele epiploon. Diagnosticul clinic de suspiciune a fost de tumoră a marelui epiploon. La examinarea macroscopică s-a observat prezen-ţa ţesuturilor bine diferenţiate şi absenţa cicatricilor peretelui uterin, a placentei şi a învelitorilor fetale. Diagnosticul diferenţial s-a realizat între teratom matur şi sarcină ectopică. Diagnosticul definitiv de sarcină ectopică abdominală secundară s-a stabilit în urma examinării microscopice.

ABSTRACT

A 4-years-old European Shorthair intact female was referred to a private clinic with lethargy, anorexia, anuria and constipation. The cat was free-roaming and only information available was from the last two days. Routine palpation demonstrated a palpable abdominal mass, confirmed by abdominal ultrasonography. Laparatomy revealed a globular mass of 5.5 x 5.0 x 2.0 cm, wrapped in the greater omentum. Clinical suspicion was omental neoplasia. Gross examination revealed well differentiated tissues, but no uterine scarring, placenta or fetal membranes. Differential diagnosis included mature teratoma and abdominal ectopic pregnancy. Definitive diagnosis of abdominal ectopic secondary pregnancy was made by microscopic examination.

Download PDF

Raluca Nae (Facultatea de Medicină Vdeterinară Bucureşti)
M. D. Codreanu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
Cătălina Anca Cucoş (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
Raluca Negreanu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
R. Constantinescu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
Iuliana Codreanu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)

REZUMAT

Ecografia a devenit o modalitate importantă imagistică în evaluarea glandelor tiroide si paratiroide, deoarece abordarea este facilă datorită localizării anatomice, este non-invazivă și nu necesită anestezie generală, comparativ cu RMN-ul și CT-ul (în special la câini și pisici în vârstă). Unul dintre avantajele majore ale examenului ecografic îl constituie capacitatea sa de a examina structurile foarte mici ale țesuturilor moi. Gâtul reprezintă un teritoriu nefamiliar pentru majoritatea utilizatorilor ecografiei, care își concentrează abilitățile pe ecografia abdominală. În timpul examinării ecografice a glandelor tiroide și paratiroide, structurile anatomice periferice devin repere importante în scopul localizării acestora. Ecografia glandei tiroide este utilizată în mod frecvent pentru evaluarea acesteia în caz de suspiciune de tiroidită sau de creștere în volum. Ecografia este de asemenea folosită pentru ghidarea aspirației fine cu acul și biopsii ale glandei.

ABSTRACT

Ultrasonography has become an important imaging modality for the evaluation of thyroid and parathyroid glands because it is easy to approach due to anatomical localization, is a non-invasive method and it does not require general anesthesia compared to MRI and CT (especially in older dogs and cats). One of the strengths of ultrasound imaging is its ability to examine very small soft-tissue structures. The neck represents an unfamiliar territory to many practitioners who focus their skills on abdominal ultrasound. During the ultrasound examination of thyroid and parathyroid glands the peripheral anatomical structures becomes important landmarks in order to localize the glands. Thyroid gland ultrasound is frequently used to assess the gland in cases of suspected thyroiditis or gland enlargement. Ultrasonography is also used for guiding fine needle aspirates and biopsies of the gland.

Download PDF

A. C. Stoian (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
C. Gal (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
D. Militaru (S.N. „Institutul Pasteur” S.A. Bucureşti)
Raluca Ioana Rizac (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
Claudia Constantinescu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
Manuella Militaru (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
T. Soare (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)

REZUMAT

Hepatita traumatică parazitară a mieilor evoluează cu o simptomatologie discretă, fiind de obicei descoperită la examenul sanitar veterinar efectuat în abator. Cercetările noastre au vizat examinarea unui număr de 108 preparate histopatologice provenite din zonele lezionate ale ficatului şi din zona lojei vezicii biliare. Rezultatele obţinute indică implicarea spaţiilor porto-biliare în reacţia inflamatorie hepatică, ca răspuns la migraţia larvară. Parametrii luaţi în studiu au fost: nucleii hepatocitelor, citoplasma hepatocitelor, prezenţa focarelor de necroză, prezenţa focarelor de hemoragie/hemoragico-necrotice, calcificarea, celulele gigante multinucleate de corp străin, focare inflamatorii cu celularitate mixtă, focare de inflamaţie eozinofilică, fibrozare în spaţiul porto-biliar, infiltrat eozinofilic în spaţiul porto-biliar, necroza şi infiltrarea cu celule cu granule eozinofile a epiteliului canalelor biliare şi hiperplazia epiteliului canalelor biliare. Modificările parametrilor spaţiilor porto-biliare au fost prezente în 78,57% până la 100% din cazuri. Examinarea probelor de ţesut hepatic din loja vezicii biliare a permis elaborarea concluziei că modificările traumatice se oglindesc şi în acest teritoriu, iar cei 12 parametri urmăriţi fiind afectaţi peste 50%.

ABSTRACT

Parasitic traumatic hepatitis of lambs evolves with a discrete symptomatology and it is usually found at slaughterhouse sanitary veterinary examination. Our research involved a total of 108 histological samples collected from hepatic lesions and gallbladder fossa. The results indicate the involvement of the portal tracts in the liver inflammatory reaction in response to larval migration. The studied parameters were: hepatocyte nuclei, hepatocyte cytoplasm, the presence of necrotic foci, the presence of haemorrhagic/ haemorrhagic necrotizing foci, calcification, foreign body multinucleated giant cells, mixed cellularity inflammatory foci, eosinophilic inflammation, portal tract fibrosis, portal tract eosinophilic infiltration, bile duct epithelium necrosis and eosinophilic granules cell infiltration, bile duct epithelium hyperplasia. The changes in the portal tracts parameters were positive in 78.57 % to 100% of cases. Examination of liver tissue sampled from the gallbladder fossa allowed concluding that the traumatic lesions are reflected in this area, and the 12 monitored parameters being affected over 50% in majority of cases.

Download PDF

Raluca Nae (Facultatea de Medicină Vdeterinară Bucureşti)
M. D. Codreanu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
Andreea Ţugui (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
Maria Crivineanu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
R. Constantinescu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
Iuliana Codreanu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)

REZUMAT

Se estimează că aproximativ 10% din pacienții ce s-au prezentat la medic au manifestat probleme cardiologice. Cardiomiopatia dilatativă este o boală cu etiologie plurifactorială caracterizată prin dilatarea camerelor cardiace (de regula ventriculul stâng și atriul stâng) fără alte modificari structurale semnificative. Mecanismul modificarilor ce au loc în structura miocardului atrial în cardiomiopatia dilatativă nu este bine definit. Se suspectează ca defectele proteinelor structurale, deficitul de oxigen împreună cu alţi factori pot juca un rol în dezvoltarea acestei afecţiuni. Semnele clinice și examinarea ultrasonografică, în corespondență cu examinarea ultrasonografică generală relevă în majoritatea cazurilor o concordanţă directă pentru corelarea acestora și pentru confirmarea diagnosticului. Datorită acurateții și usurinței identificării fiecărei componente a cordului canin, orice modificare structurală uniformă/neuniformă poate fi de folos în diagnosticarea cordului afectat, în corelaţie cu dimensiunea, poziția și ecogenitatea componentelor specifice. În panelul de examene ale cordului, modificările ultrasonografice pot confirma diagnosticul cu un grad de specificitate și acuratețe ridicate, în concordanță cu modificările abdominale sau toracice generale identificate.

ABSTRACT

It is estimated that approximately 10% of dogs presented to primary care veterinary practices have heart disease. Dilated cardiomyopathy (DCM) is a polyetiological disease characterised by a dilation of heart chambers (mainly the left ventricle and left atrium) without other significant structural heart defects. The mechanism of changes occurring in the atrial myocardial structure in DCM is not well defined. It is suspected that the structural protein defects, impaired tissue oxygen supply and other factors may play a role in the development of the disease. Clinical features and the ultrasound examination of the cardiac components, in addition to general ultrasound evaluation have in most cases a direct correspondence, in order to correlate them and to confirm the diagnosis. According to their precisely and easily identification of each component of the heart in dogs, any changes in their appearance and uniform/nonuniform features is very useful for the diagnosis of diseased heart, in correlation with the size, position and echogenicity of the specific components. In the panel of the heart exams, the ultrasound changes can confirm the diagnosis with a high degree of specificity and a high degree of accuracy, in accordance to the identified general abdominal or thoracic changes.

Download PDF

M. D. Codreanu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
Cătălina Anca Cucoş (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
R. Constantinescu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)

REZUMAT

În medicina veterinară, una dintre cele mai dificile provocări este reprezentată de diagnosticul şuntului portosistemic. Simptomatologia şi anamneza, tabloul clinic, nivelul serologic al acizilor biliari pot indica un diagnostic prezumptiv al şuntului, însă diagnosticul de certitudine se bazează pe angiografie sau identificare intrachirurgicală. Şuntul portosistemic reprezintă o conexiune anormală între sistemul vascular portal şi circulaţia sistemică. Şunturile pot fi de natură congenitală sau dobândită, simple sau multiple, intra- sau extrahepatice. Examenul ecografic este o metodă eficientă de diagnostic putându-se diferenţia, astfel, diferite tipuri de şunturi. Deşi vizualizarea directă a colateralei portosistemice anormale este cel mai reprezentativ semn al şuntului, există totuşi o multitudine de caracteristici ecografice ce pot conduce spre un diagnostic sigur. Obiectivele acestei lucrări sunt:
1. Acuratetea examenului ecografic în diagnosticarea şuntului portosistemic la câini şi pisici;
2. Corelarea unor posibile prezenţe ale caracteristicilor ecografice specifice la animale cu diferite tipuri de şunt portosistemic: volumul hepatic şi vizibilitatea vascularizaţiei portale hepatice; dimensiunea renală; prezenta uroliţilior şi a ascitei, fuxul portal (PF) şi velocitatea; prezenta turbulenţelor la nivelul venei cave; diametrul venei portale, al venei cave caudale şi al aortei; raporturile aferente, precum şi diametrul vasului/vaselor şuntate.

ABSTRACT

In veterinary medicine, one of the most difficult sonographic challenges is represented by the diagnosis of portosystemic shunt (PSSs). Signalment and history, clinical features, levels of serum bile acids may support the presumptive diagnosis of PSSs, but definitive determination relies upon angiography or surgical identification. PSSs represent an abnormal connection between the portal vascular system and systemic circulation. The shunts may be congenital or acquired, single or multiple, and intrahepatic or extrahepatic. Ultrasonography can be a reliable method to diagnose PSSs and it is capable to differentiate various type of the shunts. Despite the direct visualization of an anomalous portosystemic collateral is the most accurate sign of a PSSs, there are multiple other ultrasonographic parameters that can lead to a reliable diagnosis. The objectives of this paper were to notify:
1. The accuracy of ultrasonography for diagnosis of PSSs in dogs and cats;
2. The correlation between possible presences of ultrasonographic specific parameters in animals and different types of PSSs: liver size and hepatic portal vasculature visibility; renal size; presence of uroliths and ascites; portal flow (PF) and velocity; presence of turbulence in the caudal vena cava; diameter of the main portal vein, caudal vena cava and aorta, and their respective ratios; and diameter of the shunting vessel(s).

Download PDF

D. Drugociu (Facultatea de Medicină Veterinară Iaşi)
I. Ibănescu (Facultatea de Medicină Veterinară Iaşi)

REZUMAT

Scopul acestui studiu a fost de a estima efectul unor parametri ai spermei brute de vier asupra principalilor indicatori de fertilitate: rata parturițiilor și prolificitatea. Activitățile au inclus recoltarea și examinarea materialului seminal de vier, însămânțarea artificială a scroafelor cu sperma ce a îndeplinit standardul de calitate și calcularea ratei parturițiilor, prolificității, numărului de purcei vii/parturiţie și a numărului de purcei morți/parturiţie. Evaluarea materialului seminal a constat în determinarea volumului ejaculat, concentrației în spermatozoizi, numărului total de spermatozoizi/ejaculat, mobilității totale, mobilității progresive, numărului total de spermatozoizi mobili/ejaculat și a numărului total de spermatozoizi cu mobilitate progresivă/ejaculat. Cu excepția volumului, pentru care s-a folosit paharul gradat, toți parametrii au fost determinați cu ajutorul unui sistem CASA (CEROS II, IMV Technologies, Franța). Studiul a detectat corelații slab pozitive ale ratei parturițiilor cu numărul total de spermatozoizi cu mobilitate progresivă/ejaculat și concentrația materialului seminal, ale numărului de purcei vii/parturiție cu concentrația materialului seminal și ale numărului de purcei morți/parturiție cu volumul ejaculat. De asemenea, au fost identificate corelații slab negative între rata parturițiilor și volumul ejaculat, între numărul total de purcei/parturiție și mobilitatea progresivă, între numărul de purcei vii/parturiție și mobilitatea spermatozoizilor (totală și progresivă) și între numărul de purcei morți/parturiție și concentrație. Nu în ultimul rând, au fost depistate unele corelații printre indicatorii de fertilitate ai scroafelor, dintre care cele mai importante au fost una puternic pozitivă între numărul total de purcei/parturiție și numărul de purcei vii/parturiție și una moderat negativă între numărul de purcei vii/parturiție și numărul de purcei morți/parturiție. Deoarece nu au fost detectate corelații puternice între principalii parametri spermatici și fertilitatea la scroafe, concluzionăm că examenul general al spermei nu poate fi folosit pentru determinarea capacității fecundante a unui ejaculat. De asemenea, se pare că ejaculatele cu o capacitate fecundantă foarte bună, cu o probabilitate mare de a induce gestația nu asigură și obținerea unui număr mai mare de produși de concepție, aspect sugerat de lipsa corelațiilor între rata parturițiilor și prolificitate.

ABSTRACT

The aim of this study was to assess the effect of some raw semen parameters in boar on the main indicators of fertility: farrowing rate and litter size. The activities included boar semen collection and examination, artificial insemination of sows with extended semen that fulfilled the quality standards and calculation of farrowing rate, litter size, born alive/ parturition and stillborn/parturition. The semen examination consisted in the determination of ejaculate volume, sperm concentration, total number of sperm/ ejaculate, total motility, progressive motility, total number of motile sperm/ejaculate and total number of progressive sperm/ejaculate. With the exception of ejaculate volume, for which a beaker was used, all the other parameters were determined by means of a CASA system (CEROS II, IMV Technologies, France). The study detected weak positive correlations between farrowing rate and sperm concentration and total number of progressive sperm/ejaculate, number of born alive piglets/parturition and sperm concentration, number of stillborn piglets/parturition and ejaculate volume; weak negative correlations between farrowing rate and ejaculate volume, litter size and progressive motility, number of born alive piglets/parturition and total and progressive motility, number of stillborn piglets/parturition and sperm concentration. Also, some correlations were detected among fertility indicators in sows, the most important being a strong positive correlation between litter size and number of born alive piglets/parturition and a moderate negative correlation between number of born alive piglets /parturition and number of stillborn piglets/parturition. As no strong correlation was detected between the main seminal parameters and fertility in sows, we conclude that the general exam of semen can not be used as a tool to predict the fertilizing capacity of an ejaculate. It can be useful in elimination of ejaculates with certain low quality, but can not guarantee the selection of only good quality ejaculates. Also, it seems that the ejaculates with good fertilizing capacity that have great chances to induce gestation do not always provide a great litter size, a fact suggested by the lack of significant correlations between farrowing rate and litter size.

Download PDF

D. Drugociu (Facultatea de Medicină Veterinară Iaşi)
Ioana Sfartz (Facultatea de Medicină Veterinară Iaşi)
P. Roşca (Facultatea de Medicină Veterinară Iaşi)

REZUMAT

Piometrul si hiperplazia endometrială glandulo-chistică (CEH) reprezintă două entități patologice ușor de confundat clinic, în special atunci când CEH evoluează cu mucometru/hidrometru. Totuși, CEH este o afecțiune ireversibilă ce determină infertilitate, în timp ce piometrul, deși este o afecțiune mult mai gravă care pune viața animalului în pericol, poate duce la o vindecare completă fără afectarea funcției reproductive dacă este corect diagnosticat și tratat. Scopul acestui studiu a fost analizarea parametrilor hematologici și biochimici sanguini precum și a unor aspecte clinice la cățele diagnosticate cu piometru sau cu boală uterină non-inflamatorie, în vederea diferențierii celor două patologii. În studiul nostru au fost întocmite 3 grupuri formate din paciente ale Cinicii de Ginecologie, Obstetrică și Andrologie Veterinară din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară din Giessen, respectiv G1 (n=57) format din cățele diagnosticate cu piometru, G2 (n=53) format din cățele ce au primit diagnosticul de boala uterină non-inflamatorie (CEH) și un grup de control, GC (n=57) format din cățele clinic sănătoase. Au fost analizate datele privind vârsta, greutatea, temperatura, frecvența cardiacă și cea respiratorie, aspectul mucoaselor, faciesul, atitudini, apetit, prezența/absența scurgerilor vulvare, poliurie/polidipsie, vomă, diaree, distensie abdominală la toate animalele aparținând G1, G2 și GC. De asemenea, s-au prelevat pre-chirurgical probe de sânge de la toate pacientele incluse in studiu, în vederea efectuării examenelor hematologice și biochimice sanguine. Datele au fost prelucrate statistic în vederea punerii în evidență a unor diferențe între cele două afecțiuni amintite. S-a observat că în cazul piometrului frecvența respiratorie și cea cardiacă au fost mai ridicate iar pacientele diagnosticate cu această afecțiune au prezentat în număr mai mare modificarea culorii mucoaselor aparente. Totodată, simptome ca distensia abdominală, voma, diareea, poliuria-polidipsia s-au întâlnit mai frecvent la pacientele cu piometru. Un procent mai mare de paciente cu piometru au prezentat o hemoleucogramă inflamatorie cu deviație spre stânga, o anemie regenerativă normocromă, normocitară, valori crescute ale acizilor biliari, bilirubinei conjugate și creatininei, un nivel crescut de GLDH, însă unul mai scăzut de ALAT.

ABSTRACT

Pyometra and Cystic Endometrial Hyperplasia (CEH) are two common pathologies difficult to differentiate clinically, especially when CEH is evolving with mucometer/hydrometer. However, CEH is an irreversible condition causing infertility, while pyometra, although it is a more serious and potentially life-threatening condition, can lead to a complete recovery without losing the reproductive function when properly diagnosed and treated. The aim of this study was to analyze the hematological and blood biochemical parameters as well as some clinical signs in female dogs diagnosed with pyometra or non-inflammatory uterine disease, in order to help differentiating these two pathologies. Three groups were compiled in our study; all the subjects included in the study were patients in the Clinic of Gynecology, Obstetrics and Andrology within The Faculty of Veterinary Medicine in Giessen, Germany. G1 (n=57) was compiled of female dogs diagnosed with pyometra, G2 (n=53) formed by female dogs that received the diagnosis of non-inflammatory uterine disease (CEH) and CG, the control group, was formed by healthy female dogs. Data regarding age, weight, temperature, heart rate, respiratory rate, mucosal appearance, attitude, appetite, presence/absence of vulvar discharge, polyuria/ polydipsia, vomiting, diarrhea, abdominal distension of all animals of G1, G2 and CG were noted. Also, pre-surgically, blood samples were collected from all the bitches included in the study, for hematological and biochemical analysis. We observed that the patients with pyometra showed increased respiratory and heart rates and also mucosal color change more frequently when compared to CEH group. Other symptoms such as abdominal distension, vomiting, diarrhea, polyuria-polydipsia were also more frequent in patients with pyometra. Last but not least, a higher percentage of patients with pyometra showed left shift on white blood count, normochromic and normocytic regenerative anemia, increased levels of bile acids, conjugated bilirubin and creatinine, and also increased levels of GLDH, but lower levels of ALAT.

Download PDF

Alexandra Nicoleta Păvăloiu (Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca)
Alice Călin (Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca)
I. Papuc (Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca)
Simona Mirela Rusu (Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca)

REZUMAT

Termografia este o tehnică non invazivă care poate fi utilizată în teren datorită faptului că termografele sunt portabile. Această tehnică este utilizată atât în medicina veterinară cât şi cea umană datorită numeroaselor avantaje precum şi informaţiilor unice obţinute. În medicina cabalinelor este foarte apreciată în prevenţia dar şi în diagnosticul unor afecţiuni ale copitei, ligamentelor, tendoanelor, musculaturii şi ale oaselor. Scopul acestui studiu a fost evaluarea modificărilor care apar la nivelul copitelor în urma unui antrenament scurt la caii de agrement. Determinarea temperaturii copitelor a fost realizată cu o cameră termografică FLIR E6 (FLIR System, Suedia). În studiu au fost incluse 5 cabaline: 4 cai şi un ponei. Pentru fiecare animal s-au realizat 4 seturi de imagini, unul înainte de încălzire ca şi referinţă, unul după o încălzire convenţională de 5 minute şi câte un set de imagini după un galop de 30 de secunde pe fiecare mână. Rezultatele studiului au fost relevante din punct de vedere statistic numai la membrele de pe partea dreaptă şi numai după ce galopul s-a realizat pe mâna dreaptă. Acest rezultat s-a datorat cel mai probabil faptului că există o presiune mai mare pe membrele concentrice în urma galopului la lonjă. Mai mult, o durată de 30 de secunde de galop nu este suficientă pentru a evidenţia o diferenţă relevantă din punct de vedere statistic între partea stângă si cea dreaptă a corpului sau comparativ cu valorile de referinţă.

ABSTRACT

Thermography is a non-invasive technique which can also be used in field, due to the fact that thermographic cameras are portable. This technique is used both in human and veterinary medicine due to its numerous advantages and the unique information obtained. In equine medicine, thermography is really appreciated in prevention and diagnosis of many injuries of the hoof, ligaments, tendons, muscles and bones. In this study we aimed to evaluate any changes in temperature that occur in the hooves of leisure horses, after a short workout. Determination of temperature of the hoof has been achieved by a thermographic camera: FLIR E6 (FLIR System, Sweden). This parameter has been studied in 5 equines: 4 horses and one pony. For each animal we shot four sets of images, one set before warming up for a baseline value, one after a conventional warming up of 5 minutes and one set after each round of a 30 seconds gallop on each hand. The results of this study revealed that the values that have statistical significance were the ones obtained from the right limbs and only when galloping was done on the right side. This is most likely due to the fact that there is more pressure on the concentric limbs during lunging. Moreover, the period of 30 seconds for each side of gallop is not sufficient to show a difference that is statistically relevant between the two limbs or compared to baseline.

Download PDF

Raluca Ioana Rizac (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
Claudia Constantinescu (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
Manuella Militaru (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)

REZUMAT

În structura ficatului există mai multe tipuri de celule ale căror diferenţe morfologice, particularităţi ultrastructurale şi interrelaţii funcţionale asigură menţinerea echilibrului fiziologic şi funcţionarea optimă a ficatului. Numeroasele studii efectuate pe om, şoareci şi şobolani au condus la progrese privind metodele de identificare şi caracterizare a celulelor din ficat. Interesul oamenilor de ştiinţă în legătură cu studierea funcţiilor şi interrelaţiilor celulare este în continuă creştere deoarece încă sunt aspecte neelucidate şi relaţii intercelulare care deocamdată nu pot fi explicate. Cele două categorii majore de celule din structura ficatului sunt cele parenchimatoase şi cele non-parenchimatoase. În această lucrare sunt prezentate o serie de caracteristici ale celulelor non-parenchimatoase, respectiv celulele endoteliale sinusoidale, celulele stelate, celulele Kupffer şi celulele ”pit”.

ABSTRACT

Within the hepatic structure there are many types of cells whose morphological differences, ultrastructural particularities and functional interrelationships maintain a physiological balance and lead to the optimal functioning of the liver. Numerous studies in humans, mice and rats have lead to progresses concerning the methods of identification and characterization of liver cells. The interest of scientists in connection with the study of functions and interrelationships of cells is continuously growing since there are still unsolved aspects and intercellular relationships that cannot be explained yet. The two major categories of liver cells within the hepatic structure are the parenchymal and non-parenchymal cells. In this work there are presented a lot of features of non-parenchymal cells like: sinusoidal endothelial cells, stellate cells, Kupffer cells and „pit” cells.

Download PDF

G. Dărăbuş (Facultatea de Medicină Veterinară Timişoara)
Elena Mihaela Tilibaşa (Facultatea de Medicină Veterinară Timişoara)

REZUMAT

În această lucrare este descrisă evoluţia bolii limbii albastre pentru prima dată în România. In această ţară, testele serologice şi entomologice pentru boala limbii albastre sunt efectuate începând cu anul 2000. Cu toate că vectorii care aparţin complexelor Culicoides obsoletus, C. pulicaris şi C. nubeculosus au fost monitorizaţi de-a lungul perioadei de supraveghere, în România, până în 2014, boala limbii albastre nu a fost diagnosticată. Primul caz de boala limbii albastre a fost confirmat pe 22 august 2014, în judeţul Buzău. Serotipul BTV-4 a fost identificat şi confirmat de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA). În ceea ce priveşte evoluţia bolii pe teritoriul României, în jurul datei de 4 septembrie, rata morbidităţii aparente avea valoare de 43,48% la bovine şi 3,84% la ovine, în timp ce rata mortalităţii aparente era de 0,00% la bovine şi 0,89% la ovine. Până la sfârşitul lunii octombrie boala limbii albastre s-a răspândit în toată România. La data de 11 noiembrie ratele morbidităţii aparente au fost 8,45% la bovine şi 1,06% la ovine, în timp ce ratele mortalităţii aparente au fost de 0,00% la bovine şi 0,08% la ovine. Cazurile infectate au fost confirmate folosind tehnica real-time RT-PCR. Analizând toate datele colectate, din toate judeţele, estimăm că rata morbidităţii aproximative din timpul epidemiei a fost de 0,05%, la bovine şi 0,03% la ovine şi că rata mortalităţii aproximative a fost 0,00% la bovine şi 0,02% la ovine.

ABSTRACT

Here we describe the evolution of Bluetongue disease in Romania. Serological and entomological surveillance for Bluetongue disease in this country have been performed since 2000. Although vectors belonging to Culicoides obsoletus, C. pulicaris and C. nubeculosus complexes had been throughout the surveillance period, Romania was Bluetongue-free until 2014. The first case of Bluetongue in Romania was confirmed on the 22nd of August 2014 in Buzău county, situated in South-Eastern of Romania. The BTV serotype 4 was identified and confirmed by Institute of Diagnosis and Animal Health (IDAH). Around the 4th of September, the apparent morbidity rate had increased to 43.48% in cattle and 3.84% in sheep, while, the apparent mortality rate was 0.00% in cattle and 0.89% in sheep. At the end of October, Bluetongue had spread all over Romania. On the 11th of November the apparent morbidity rates were 8.45% in cattle and 1.06% in sheep while the apparent mortality rate was 0.00% in cattle and 0.08% in sheep. The infected cases were confirmed using quantitative real-time RT-PCR. By analysis of all of the collected data for infected animals across all counties, we estimate that the approximate morbidity rate during the outbreak was 0.05% in cattle and 0.03% in sheep and that the approximate mortality rate was 0.00% in cattle and 0.02% in sheep.

Download PDF

R. Iftimovici (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)

REZUMAT

Medicul veterinar Jean Baptiste Auguste Chauveau (1827-1917), profesor la Şcoala Naţională Veterinară şi la Departamentul experimental al Facultăţii de Medicină de la Lyon, a efectuat cercetări sagace în anatomia animală, microbiologie şi fiziologie experimentală. Student şi mai târziu colaborator al lui Henri Bouley, apoi a lui Claude Bernard şi Paul Bert, Chauveau este considerat precursorul cateterizării experimentale şi clinice în cardiologia umană şi animală. A primit înalte aprecieri pentru realizările sale din partea unor reputaţi experţi, printre care: W. Bruce Fye, V.A. McKusik, R.E. Espinosa, H.E. Hoff, A. Fr. Cournand şi J. Bost. Exact ca şi Henri Bouley, Chauveau a susţinut şi dezvoltat teoria microbiană a lui Pasteur făcând descoperiri în epidemiologia morvei, antraxului, tuberculozei şi pestei bovine. Intre 1861 şi 1863, Chauveau a fost primul care a efectuat cateterizarea venei jugulare la cal. Alături de Etienne Jules Marey (1830-1904), care inventase un dispozitiv pentru înregistrarea grafică a tensiunii arteriale în cavitățile cardiace, a furnizat date privind dinamica tensiunii arteriale sistolice și diastolice. Chauveau a primit multe premii şi nominalizări: a fost membru al Academiei de Ştiinţe de la Paris (1886) şi mai târziu preşedintele acesteia (1907), apoi a devenit preşedinte al Academiei de Medicină de la Paris (1911), etc. După anul 1930, cateterizările cardiace experimentale ale lui Chauveau şi Marey au fost îmbunătăţite de o serie de medici clinicieni precum André Fr. Cournand (câştigător al Premiului Nobel în 1956), Werner Forssmann şi Dickinson W. Richards.

ABSTRACT

The veterinarian Jean-Baptiste Auguste Chauveau (1827-1917), a professor at the Lyon-based Ecole Nationale Vétérinaire and at the experimental department of the Faculty of Medicine, conducted sagacious research on animal anatomy, microbiology and experimental physiology. A student and later collaborator of Henri Bouley, Claude Bernard and Paul Bert, Chauveau is considered as the forerunner of experimental and clinical catheterization in both animal and human cardiology. High praises for his achievements came from reputed experts such as W. Bruce Fye, V.A. McKusik, R.E. Espinosa, H.E. Hoff, A. Fr. Cournand and J. Bost. Just like Henri Bouley, Chauveau advocated Pasteur’s microbial theory and developed it by making discoveries in the epidemiology of morva, anthrax, bovine tuberculosis and pest. Between 1861 and 1863, Chauveau was the first to perform the catheterization of a horse’s jugular vein. Alongside Etienne Jules Marey (1830-1904) he provided data on systolic and diastolic dynamics. In fact, Marey invented a device for graphically recording blood pressure in cardiac cavities. Chauveau received many awards and nominations: he was a member of the Paris Academy of Sciences (1886) and later on its president (1907), president of the Paris Academy of Medicine (1911) and so on. After 1930, Chauveau and Marey’s cardiac catheterization experiments were refined by a series of clinical doctors, including the 1956 Nobel Prize winners André Fr. Cournand, Werner Forssmann and Dickinson W. Richards.