Revista Română de Medicină Veterinară

In the Romanian Review of Veterinary Medicine are published scientific reports and syntheses, original works and proceedings, from the medical veterinary domains. Articles are considered for publication depending on: scientific value, originality of the research and the manuscript submission date.  Manuscript received by the Editorial staff will be reviewed by the selected Scientific reviewers. If reasonable corrections are necessary, these will be made by the Editorial staff. The articles may be rejected without peer-review, if they do not comply with the editorial recommendations to authors or are beyond the scope and aims of this Review. In this cases, the Editorial staff reserves the right to return the rejected article for revision to the authors.

In Revista Română de Medicină Veterinară (Rev Rom Med Vet) sunt publicate referate ştiinţifice, articole de sinteză, lucrări originale şi prelucrări, din domeniul medicinii veterinare. Articolele sunt luate în considerare în vederea publicării în funcţie de: valoarea lor ştiinţifică, originalitatea cercetărilor şi data depunerii manuscriselor. Lucrările primite la Secretariatul Revistei, vor fi controlate ştiinţific de către referenţii de specialitate selectaţi. Dacă după recenzie sunt necesare corecturi rezonabile, acestea vor fi făcute la redacţie de către colectivul editorial. Lucrările pot fi respinse fără recenzare când nu respectă recomandările editoriale pentru autori, ori scopul şi obiectivele Revistei. În aceste cazuri, Redacţia îşi rezervă dreptul de a returna manuscrisele autorilor, pentru revizuire.

Cover 1 photo:

: „The deer’s death„/”Moartea căprioarei„- Metalloplastic bas-relief (1978) – Author: Vasile Coţofan, Prof. DVM PhD. Dr. h.c. (1934-2017) – Faculty of Veterinary Medicine of Iaşi

Download PDF

H. E. KONIG (Institut für Anatomie, Histologie und Embryologie der Veterinärmedizinischen Universität Wien, Austria)
M. C. SORA (Zentrum für Anatomie und Molekulare Medizin, Sigmund Freud Privatuniversität, Wien. Austria)
R. LATORRE (Area de Anatomía, Facultad de Veterinaria, Universidad de Murcia, Spania)

ABSTRACT

Plastination is a process of preservation of anatomical specimens through forced impregnation with curable polymers like silicone, epoxy or polyester resins, with vast applications in medicine. In this process, water and lipids in biological tissues are replaced by polymers (silicone, epoxy, polyester) which are hardened, resulting in dry, odorless and durable specimens. Nowadays, after more than 30 years of its development, plastination is applied in more than 400 departments of anatomy, pathology, forensic sciences and biology all over the world. The standard S10 silicone technique produces flexible, resilient and opaque specimens. After fixation and dehydration, the specimens are impregnated with silicone S10 and in the end the specimens are stiffened. The key element in plastination is the impregnation stage and therefore depending on the polymer that is used, the optical quality of the specimens differs. The S10 silicone technique is the most common technique used in plastination. It is used worldwide for beginners, but also for experimented plastinators. The S10 plastinated specimens can be easily stored at room temperature, are non-toxic and odorless. The S10 specimens can be successfully used, especially in teaching, as they are easy to handle and display a realistic topography. Plastinated specimens are also used for displaying whole bodies, or body parts in the exhibition. Transparent sections with a thickness between 1 and 4 mm can be produced with the help of plastination. These sections can be used to study and analyze both macroscopic and microscopic structures. Compared to the usual methods of dissection or corrosion, plastination has the advantage of not destroying or altering the connections of the connec-tive tissue structures or cellular structures. Plastinated specimens can be used for morphometric studies as well as for three-dimensional reconstructions.

REZUMAT

Plastinarea este un proces de conservare a pieselor anatomice, cu aplicații enorme în domeniul ştiinţelor medicale, printr-o metodă de impregnare forțată cu polimeri curabili, precum rășini siliconice, epoxidice sau poliesterice. În acest proces, apa și lipidele din țesuturile biologice sunt înlocuite cu polimeri (silicon, epoxi, poliester) care sunt în final întăriți. In urma acestui proces obţinem piese plastinate uscate, inodore și durabile. Astăzi, după mai bine de 30 de ani de dezvoltare, plastinarea se aplică în mai mult de 400 de departamente de anatomie, patologie, științe criminalistice și biologie, din întreaga lume. Tehnica de siliconizare standard S10 produce piese anatomice flexibile, rezistente și opace. După fixare și deshidratare, eșantioanele sunt impregnate cu silicon S10 și, în cele din urmă, specimenele sunt întărite. Elementul cheie în plastinare este etapa de impregnare și, prin urmare, în funcție de polimerul utilizat, calitatea optică a eșantioanelor este diferită. Tehnica de silicon S10 este cea mai frecventă tehnică utilizată în plastinare. Această tehnică este folosită la nivel mondial pentru începători, dar și pentru plastinatori experimentați. Piesele plastinate cu S10 pot fi ușor depozitate la temperatura camerei, sunt netoxice și inodore. Piesele plastinate S10 pot fi utilizate cu succes, în special în predare, deoarece acestea sunt ușor de manevrat și prezintă o topografie realistă. Probele plastinate sunt folosite și pentru expunerea integrală sau a părților corpului – în expoziții. Cu ajutorul plastinării se pot produce secţiuni transparente având o grosime cuprinsă între 1-4 mm. Aceste secţiuni pot fi folosite pentru a studia şi analiza atât structurile macro- cât şi cele microscopice. In comparaţie cu metodele obişnuite de disecţie sau coroziune, plastinarea are avantajul că nu se distruge şi nu alterează raporturile structurilor ţesutului conjunctiv sau structurile celulare. Secţiunile plastinate pot fi folosite pentru studii morfometrice dar şi pentru reconstrucţii tridimensionale.

Download PDF


C. P. POPESCU (Clinica privată „CuppyVet Yaz” Ploieşti)
Poliana TUDOR (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)

ABSTRACT

Thelazia callipaeda (Spirurida, Thelaziidae) is a spirurid nematode with zoonotic risk, spread to the Far East (being called ”oriental eyeworm”), former Soviet Union and Europe. Adult worms are creamy white, thread-like, living in conjunctival sacs and lacrimo-nasal ducts in domestic (dogs, cats) and wild animals (fox, rabbit), who can plays the role of definitive hosts. In completing his biological cycle, the nematode T. callipaeda needs an intermediate host, represented in Europe by Phortica variegata, which transmits the infested larvae while feeds with lacrimal secretion from definitive host. In countries where the disease is present in animals (domestic and wild), there were appeared cases of human ocular thelaziozis. Both adult and larvae of T. callipaeda are involved in producing a wide range of ocular manifestations, from asymptomatic cases to severe clinical signs (conjunctivitis, blepharospasm, epiphora, keratitis and corneal ulcers). Here we report a case of ocular thelaziosis in a dog from Ploieşti, Prahova county (Southern of Romania). A 2-year-old dog, Terrier Yorkshire breed, that lives with the owner in an apartment block in the Ploieşti, was presented to the vet because for 7 days he had this intense itching in the right eye. Following ophthalmological examination the diagnosis was a slight conjunctivitis and the presence of whitish worms, mobile, in the conjunctival sac. The worms were harvested and morphologic identified as adult of. After applying local and general treatment, clinical signs have resolved and ophthalmological examination has not revealed the presence of other worms. The issues presented here recommends including the infections with T. callipaeda in differential diagnosis of ocular diseases in dogs.

REZUMAT

Thelazia callipaeda (Spirurida, Thelaziidae) este un nematod spirurid cu risc zoonotic, răspândit în Orientul Îndepărtat (fiind denumit şi “oriental eyeworm”), fosta Uniune Sovietică şi Europa. Viermii adulţi au aspectul unor fire alb-crem şi trăiesc în sacii conjunctivali şi ductele lacrimo-nazale la animalele domestice (câi-ne, pisică) şi sălbatice (vulpe, iepure), care pot juca rol de gazde definitive. Pentru completarea cliclului său biologic, nematodul T. callipaeda are nevoie de o gazdă intermediară, reprezentată, în Europa, de Phortica variegata, care transmite stadiul larvar infestant în momentul hrănirii cu secreţiile lacrimale ale gazdei definitive. În ţările în care boala este prezentă la animale (domestice sau sălbatice), au apărut şi cazuri de thelazioză oculară umană. Nematodele adulte şi stadiile larvare sunt implicate în producerea unei game largi de manifestări oculare, de la cazuri asimptomatice la semne severe (conjunctivită, blefarospasm, epiforă, cheratită şi ulcer cornean). Prezentul articol semnalează un caz de thelazioză oculară la un câine din oraşul Ploieşti, judeţul Prahova (Sudul României). Câinele în vârstă de 2 ani, mascul din rasa Yorkshire Terrier, care a trăit împreună cu proprietarul într-un apartament de bloc în oraşul Ploieşti, a fost prezentat la medicul veterinar deoarece de 7 zile prezenta un prurit intens la nivelul ochiului drept. În urma examenului oftalmologic s-a constat o uşoară conjunctivită şi prezenţa unor viermi albicioşi, mobili, la nivelul sacului conjunctival. Viermii recoltaţi au fost identificaţi morfologic ca adulţi de T. callipaeda. După aplicarea tratamentul local şi general, semnele clinice s-au remis, iar examenul oftalmologic nu a mai evidenţiat prezenţa altor viermi. Aspectele prezentate recomandă includerea infestaţiei cu T. callipaeda în diagnosticul diferenţial al afecţiunilor oculare la câine.

Download PDF


Violeta Elena SIMION (Facultatea de Medicină Veterinară a Univ. “Spiru Haret” Bucureşti)
Adriana AMFIM (Facultatea de Medicină Veterinară a Univ. “Spiru Haret” Bucureşti)
Monica PÂRVU (Facultatea de Medicină Veterinară a Univ.“Spiru Haret” Bucureşti)

ABSTRACT

The aim of this study was to establish the effect and results of lipid emulsions treatment in cats pyrethroid poisoning. The cause of intoxication was the application of canine permethrin spot-on product (Advantix) or Cyper-Vet and Superkiller by the owners to cats. Other source of contamination and poisoning was sprayed Superkiller in the garden against ticks (containing 1 gr/Lt imidacloprid and 500 g/Lt of permethrin in a 1 ml pipette). The most common clinical signs observed were: hipersalivation (100%); mydriasis (98%); muscle tremor (95%); hypothermia (90%); seizures (80%) etc. Principal clinical signs recommends the use of anticonvulsant drugs to treat seizures or neurological symptoms after initial stabilization and dermal decontamination. Treatment protocols aim to control the clinical signs, seizure control and review the available evidence regarding the effect of ILE. Treatment was given symptomatically for all 18 cases and in two of them a fat emulsion was given. We evaluated the effect of association of ILE (intralipid emulsions) and treatment for clinical signs in permethrin intoxication. No adverse reaction such as thrombophlebitis, overload circulation or others was noticed during and after administration of ILE.

REZUMAT

Scopul prezentului studiu a fost de a stabili efectele și rezultatele terapiei cu emulsie lipidică în intoxicația cu piretrine la pisică. Cauzele intoxicațiilor au fost: aplicarea produselor cu piretrine, destinate câinilor, de tip spot-on (Advantix) sau Cyper-Vet și Super-killer de către proprietari, la pisici. O altă sursă de contaminare și intoxicare a fost utilizarea produsului Superkiller în grădină împotriva țânțarilor (produsul conține 1g/l imidacloprid și 500 g/l permetrin pentru pipeta de 1 ml). Cele mai frecvente simptome observate au fost: hipersalivația (100%); midriaza (98%); tremor muscular (95%); hipotermia (90%); convulsii (80%) etc. Principalele semne clinice recomandă utilizarea medicației anticonvulasivante pentru tratarea convulsiilor și altor semne neurologice, după stabilizare și decontaminare. Scopul protocolului terapeutic a fost de a controla semnele clinice, convulsiile şi de a stabili efectele evidente ale terapiei lipidice i.v. Tratamentul a fost simptomatic pentru toate cele 18 cazuri, iar pentru două dintre ele s-a administrat și emulsie lipidică. Am evaluat efectul asocierii tratamentului cu emulsie lipidică (ILE) (pentru 2 cazuri) și tratamentul simptomatic în intoxicația cu piretrine. Nu au fost observate efecte adverse ca tromboflebita, manifestări circulatorii patologice sau alte semne după aplicarea emulsiei lipidice.

Download PDF

M. GRIGORE (Autoritatea naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor)
Florica BĂRBUCEANU (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti)
C. VLĂGIOIU (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)
C. LUPESCU (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti)
V. VUȚĂ (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti)
C. SIPOSEAN (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor)
Andreea SEVASTRU (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor)
D. BONCEA (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti)

ABSTRACT

Rabies, a fatal zoonotic disease, produced by a Lyssavirus, causes more than 70,000 human deaths every year. In Romania, foxes are the main reservoir. Oral rabies vaccination (ORV) of this species is the most effective method to control and eradicate rabies, through many countries in Western, Central and Northern European have become free of rabies. Since 2011, a supported by co-financing program between Romania and European Union is performed by two successive ORV campaigns every year, spring and autumn. The vaccine distribution was performed on the entire Romanian territory, approx. 237.500 km2 by air distribution of baits using 8 aircraft, an approx. 25 baits/km2, with a distance between flight lines of 500 meters and 150 meters altitude, by avoiding the territories of localities, water surfaces, highways, etc. The estimated surface suitable for aerial vaccination is approximated at 213.375 km2. Around localities and areas difficult to reach by plane, it was done a manual distribution, almost 25 baits/km2. In order to assess the efficiency of vaccination, at 45 days following vaccination campaign, the hunting of foxes shall be performed; for this purpose, there shall be shot 4 foxes/ year/100 km2. Samples of tooth/bone are tested by microscope examination, UV light, in order to detect tetracycline biomarker. Immune response is assessed using the enzyme-linked immunosorbent assay (ELISA) method.

REZUMAT

Rabia, o zoonoză fatală produsă de un lyssavirus, induce anual peste 70.000 de victime în rândul populaţiei umane. In România rezervorul principal este reprezentat de vulpi. Vacinarea orală a acestei specii s-a dovedit a fi cea mai eficientă metodă de control şi eradicare a bolii, prin care multe ţări din Vestul, Centrul şi Nordul Europei au devenit indemne. Din 2011 în ţara noastră se desfăşoara un program cofinanţat de Uniunea Europeană de vaccinare orală a vulpilor împărţit în două campanii pe an, primăvara şi toamna. Distribuţia vaccinului s-a făcut pe tot teritoriul României, cca 237.500 km2, prin distribuţie aeriană a momelilor, utilizând 8 aeroporturi, cu o densitate de 25 momeli/km2 cu o distanţă între liniile de zbor de 500 m şi o altitudine de 150 m evitându-se localităţile, apele, autostrăzile. Suprafaţa estimată pentru distribuţia aeriană este de cca 213.375 km2. In jurul localităţilor şi a zonelor dificile pentru zbor, distribuţia de momeli vaccinale s-a făcut manual, aproximativ 25 momeli/km2. In vederea monitorizării eficienţei vaccinării, la 45 de zile de la distribuţia vaccinului are loc împuşcarea vulpilor, 4 vulpi/an/100 km2. Secţiunile de dinte/os se examinează la microscop în lumină UV în vederea detecţiei biomarkerului tetraciclină, iar răspunsul imun este evaluat folosind testul imunoenzimatic ELISA.

Download PDF

A. I. BÎRȚOIU (Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti)

ABSTRACT

Retention of the fetal membranes (RFM/ ROP) in cattle is defined as the situation in which the fetal membranes are not expelled within a period of 12 hours after expulsion of the fetus. This is a common postpartum complication in ruminants (particularly in cattle) which is due to failure of the fetal villi to detach themselves from the maternal crypts. RFM determines important economic losses in the heard, due adverse health effects of affected animals (delayed involution of the uterus and also providing a favorable environment for bacterial colonization) which are reflected in the decrease of reproductive performance. Plants have been used as medicine in the treatment of animals from thousands of years since ancient time. The aim of this clinical study was to evaluate the efficacity of a polyherbal formula named HimROP Vet (Himalaya) in the cows with RFM. In this trial were included 20 cows which had a complicated puerperium (RFM with a uterine slow regression).These cows were divided in 2 equal groups: experimental group (E) and control group (M). The experimental group was treated with HimROP Vet, while the control group received the specific treatment which is usually used in the ROP in cows (Prosolvin 2 mls – 15mg, I.M. injection, single administration, followed by the intrauterine administration of a mixture made from 5 grams of Oxytetracycline, 30 mls of ethylic alcohol 70° and 500 mls of saline solution). It was measured the period between the administration of HimROP Vet product and the aspect of the genital discharge until normalization. In the group E, 70% of cows had their placenta expelled in less than 24 hours and another 10% in 24-48 hours. Only two cows from E group needed the administration of normal medication used for RFM and had eliminated the fetal membranes at 7 days post-partum. In the M group, all the cows eliminated the placenta in between 6 – 10 days post-partum. Comparing the results of the trial for the two groups of cattle, we can conclude that HimROP Vet product (Himalaya) has a strong tonic effect over the uterus, helping, in a high percentage, with the expulsion of the fetal membranes.

REZUMAT

Retenția membranelor fetale (RFM/ ROP) la bovine este definită ca fiind situația în care membranele fetale nu sunt expulzate într-o perioadă de 12 ore după fătare. Aceasta este o complicație postpartum comună a rumegătoarelor (în special a bovinelor) care se datorează imposibilității detașării vililor fetali de criptele materne. RFM determină pierderi economice în efectiv, având consecințe nefavorabile asupra sănătății animalelor (întârzierea involuției uterine, dar și asigurarea unui mediu favorabil colonizării bacteriene), care se reflectă în scăderea performanțelor reproductive. Plantele au fost folosite în tratamentul animalelor de mii de ani, încă din antichitate. Scopul acestei lucrări a fost de a evalua eficacitatea unei formule poliherbale, numită HimROP Vet (Himalaya), la bovine cu RFM. În acestă lucrare au fost incluse 20 de vaci cu puerperium complicat (RFM cu regresie lentă uterină). Aceste vaci au fost împărțite în două grupuri egale: grupul experimental (E) și grupul martor (M). Grupul experimental a fost tratat cu Him ROP Vet (Himalaya), în timp ce grupul martor a primit tratament specific care este utilizat în mod obișnuit în ROP la vaci (Prosolvin 2 mls – 15 mg, injecție IM, administrare unică, urmată de administrarea intrauterină a unui amestec obținut din 5 grame de oxitetraciclină, 30 ml de alcool etilic 70° și 500 ml de ser fiziologic). A fost măsurată perioada dintre administrarea produsului HimROP Vet și aspectul descărcării genitale până la normalizare. În grupul E, 70% dintre vaci au expulzat placenta în mai puțin de 24 de ore și alte 10% în 24-48 de ore. Doar două vaci din grupul E au avut nevoie de administrarea medicamentelor uzuale folosite pentru RFM, astfel au eliminat membranele fetale la 7 zile după partum. În grupul M, toate vacile au eliminat placenta în 6-10 zile după partum. Comparând rezultatele studiului pentru cele două grupe de bovine, putem concluziona că produsul Him ROP Vet (Himalaya) are un efect tonic asupra uterului, favorizând expulzarea membranelor fetale.

Download PDF

S. MEICA (Universitatea „Bioterra” Bucureşti)
Simona Laura TURCU (Universitatea „Bioterra” Bucureşti)
Elena ISTRATE (Universitatea „Bioterra” Bucureşti)

ABSTRACT

Despite all the technological modernizations of animals slaughtering and meat processing, the studies on the control of pathogenic agents transmitted by meat, such as: E. Coli O157H7, Salmonella, Yersinia enterocolitica, Listeria etc. indicate that the issue is real. If the human diagnostic and treatment is an attribute of human medicine, the establishment of risk po-tential of natural reservoirs in zoonosis field of the contamination level of animal foods by biological agents, of the danger that these elements have to human being, is an obligation of veterinary medicine. The main source of meat contamination is the sick animals or Y. enterocolitica carrier animals was isolated from the intestine track of swine, bovines, ovines, horses, dogs, cats, birds, snakes, frogs, crabs, shells (7,9,10). As a result of the large number of species in the natural reservoir of Y. enterocolitica and the high incidence of carriers (after 90 days from the disappearance of yersiniosis clinical signs), the secondary infection, non-animal sources, contaminated by faeces, such as grasslands, surface waters, fodders, drinking water, the contaminated foods are a link in the natural epidemiological circuit of Y. enterocolitica (3,9). The pork meat was found the most frequently contaminated by Yersinia spp. Our survey proposed to study the incidence of Y. enterocolitica in pork meat in three phases of the meat path from the abattoir to consumer: in the abattoir, after slaughter, cleaning and cooling, on casings from three anatomic areas (tonsils, abdominal incision, circumanal incision and casing surface); in the cold stores, on casings of the anatomic areas: submandibular, chest area and pulp area); in the supermarkets – on cut meat in bulk, pre-packed meat, bulk minced meat and pre-packed minced meat. The survey was carried out in one year, following a possible seasonal variation of Y. enterocolitica contaminations (winter, spring, summer and autumn). For the investigation of Y. enterocolitica species, 1320 samples of pork meat were taken: 720 samples of the abattoir (180 samples per season); 360 samples of cold stores (90 samples per season) and 240 samples of supermarkets (60 samples per season). The samples taken in aseptic conditions were immediately carried to the laboratory, in containers, at 4°C. The microbiological analysis of samples was issued according to the official method SR ISO 10273 /2003. The results of microbiological analyses indicated: an incidence of Y. enterocolitica/total analyzed pork samples was 20%. In the abattoir, the incidence of Y. enterocolitica on pork casings was between 28-12% (maximum value in the winter). In the cold stores, the incidence on casings was 23-8% (minimum value in the summer). In the supermarkets, the incidence was 26-10% (minimum value in the summer). The meat assortment with the highest contamination (20-33%) /total number of analyzed samples was the bulk minced meat. Concluding, the high presence of pork meat contamination with Y. enterocolitica was noticed in the abattoir, cold stores and supermarkets. A seasonal variation of this contamination was found. A careful monitoring of contamination of meats for Y. enterocolitica is recommended, to know more specifically the extensiveness of phenomenon.

REZUMAT

Cu toate modernizările tehnologiilor de abatorizare a animalelor şi de procesare a cărnii, studiile asupra controlului agenţilor patogeni proveniţi din carne, cum ar fi: E. coli O157H7, Salmonella, Yersinia enterocolitica, Listeria, etc. arată că problema rămâne de actualitate. Dacă diagnosticul şi tratamentul la om este un atribut al medicinii umane, stabilirea potenţialului de risc al rezervoarelor naturale în domeniul zoonozelor, a gradului de contaminare al alimentelor de origine animală cu agenţi biologici, a pericolului ce-l reprezintă aceste elemente pentru om, este o obligativitate a medicinei veterinare. Sursa principală de contaminare a cărnii o constituie animalele bolnave sau în stare de purtător. Y. enterocolitica a fost izolată din tractusul intestinal la suine, bovine, ovine, cabaline, câini, pisici, păsări, şerpi, broaşte, crabi, scoici (7, 9, 10). Ca rezultat al numărului mare de specii din rezervorul natural de Y. enterocolitica şi a incidenţei crescute a purtătorilor (după 90 de zile de la dispariţia semnelor clinice de yersinioză), sursele de infecţie secundară neanimală contaminate cu fecale cum sunt păşunile, apele de suprafaţă, furajele, apa de băut, alimentele contaminate, constituie o verigă în circuitul epidemiologic în natură al yersiniilor (3, 9). Carnea de porc a fost semnalată ca fiind cel mai frecvent contaminată cu reprezentanţi ai genului Yersinia. Dat fiind studiile reduse ca număr privind incidenţa Y. enterocolitica în carnea de porc, la noi din ţară, ne-am propus să studiem această incidenţa în trei momente ale traseului cărnii către consumator: în abator după sacrificare, toaletare şi răcire, pe carcase din trei zone anatomice (amigdale, incizie abdominală, incizie circumanală şi suprafaţă carcasă); în depozitele frigorifice pe carcase din zonele anatomice: submandibulară, zona pieptului şi zona pulpei; în supermarketuri – pe carne tranşată vrac, carne preambalată, carne tocată vrac şi carne tocată preambalată. Studiul s-a desfăşurat pe durata unui an de zile, urmărindu-se o eventuală variaţie sezonieră a contaminărilor cu Y. enterocolitica. (iarnă, primăvara, vara, toamnă). Pentru decelarea incidenţei speciei Y. enterocolitica s-au prelevat 1320 de probe de carne de porc: 720 de probe din abator (180 de probe pe se-zon); 360 de probe din depozite frigorifice (90 de probe pe sezon) şi 240 de probe din supermarketuri (60 de probe pe sezon). Probele recoltate în condiţii aseptice au fost transportate imediat la loborator în containere la 4°C. Analiza microbiologică a probelor s-a efectuat conform metodei oficiale SR ISO 10273/ 2003. Rezultatele determinărilor microbiologice au fost prezentate în trei tabele şi au evidenţiat incidenţă a Y. enterocolitica/total probe de carne de porc analizate de 20%. În abator incidenţa Y. enterocolitica pe carcasele de porc a fost cuprinsă între 28-12% (cu un maxim iarna). În depozitele frigorifice, incidenţa pe carcase s-a situat între 23-8% (cu o minimă vara). În supermarketuri, incidenţa a fost cuprinsă între 26-10% (cu o minimă vara). Sortimentul de carne cu contaminarea cea mai mare (20-33%)/nr. total de probe analizate a fost carnea tocată vrac. În concluzie, s-a evidenţiat prezenţa semnificativă a contaminării cărnii de porc cu Y. enterocolitica în abator, depozite frigorifice şi supermarketuri. S-a observat o variaţie sezonieră a acestei contaminări. Se recomandă o monitorizare atentă a contaminării cărnurillor cu Y. enterocolitica pentru a se cunoaşte cât mai exact extensivitatea fenomenului.

Download PDF

Laura CĂTANĂ  (Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca)
Daniela PETRACHI (Universitatea „Bioterra” Bucureşti)
R. CĂTANĂ (Universitatea „Bioterra” Bucureşti)
Aurora URSACHE (Universitatea „Bioterra” Bucureşti)

ABSTRACT

Equine strongylidosis represent an actual problem by the economic and animal health implications they can cause. In the last decade, complex anthelmintic resistance against specific medication is reported worldwide. This imposes the research and use of alternative fighting methods against this parasitosis, such as phytotherapy. For this purpose we tested the eficacy of nine aqueous plant extracts. Eight were individual extracts, containing: anise, black walnut, cloves, dog rose, ginger, summer savory, sea buckthorn, wormwood, and the ninth was a combination of alder buckthorn, common centaury, chamomile, dog rose, elecampane, tansy, wild thyme, willow gentian and wormwood, called anthelmintic tea extract. The assays were conducted in vitro, consisting in Egg Hatch Assay (EHA) and Larval Development Assay (LDA), between October 2016 and April 2017. The classification of the tested extracts acording to their efficacy and the median lethal dose values (LC50), obtained in the EHA test, placed the anthelmintic tea extract in the first place, followed by sea buckthorn and thyme extracts, these plants also posing a limited risk of inducing adaptive phenomena in the future. Comparative MIC value analysis obtained in the LDA test revealed the maximum efficacy for anise extract (-0.2623%) followed by cloves, ginger and anthelmintic tea extract.

REZUMAT

Strongilidozele la cabaline reprezintă o problemă actuală prin implicaţiile pe care le pot avea atât din punct de vedere economic, cât şi asupra sănătăţii animalelor. În ultimul deceniu a fost semnalat un amplu fenomen de rezistenţă al helminţilor asupra medicaţiei specifice la nivel mondial, ceea ce impune căutarea şi utilizarea unor metode alternative de combatere a acestor parazitoze, cum ar fi fitoterapia. În acest scop, a fost testată eficacitatea a nouă extracte apoase, opt dintre ele fiind extracte individuale şi conţinând: cuişoare, anason, pelin, măceş, cimbru, cătină, ghimbir, nucă neagră, iar cel de-al nouălea extract a fost o combinaţie de cimbrişor, cruşin, genţiană, iarbă mare, muşeţel, ţintaură şi vetrice, combinaţie numită ceai antihelmintic. Determinările s-au realizat în perioada octombrie 2016 – aprilie 2017, efectuându-se in vitro testul de inhibare a eclozionării ouălor (EHA) şi testul de inhibare a dezvoltării larvare (LDA), pe probe de fecale de cabaline. Clasificarea extractelor testate în funcţie de eficacitate şi valorile şi valorile şi valorile CL_50 obţinute în cadrul testului EHA situează pe primul loc extractul ceai antihelmintic, urmat de extractele de cătină şi cimbru, aceste plante prezentând şi un risc limitat de a induce fenomene adaptative pe viitor. Analiza comparativă a valorii CMI obţinute în cadrul testului LDA a relevat eficacitatea maximă în cazul extractului din anason (-0,2623%) urmat la egalitate de extractele de cuişoare şi ghimbir.

Download PDF

Daniela NICA (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti)
Cristina ŢOCA (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti)
Adriana PANCHIOSU(Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, Bucureşti)
Angelica GHEORGHE (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, Bucureşti)

ABSTRACT

Piperonyl butoxide (PBO) is a sintetic synergist which itself is not harmfull for insects, but in combination with pesticides like pyretroids or carbamates increase their effectiveness. Usualy, PBO is found in particular in products used inside homes like mosquito, flies, and also flea and tick treatments for pets. PBO is not designed to kill insects by itself. PBO is practically non-toxic to birds, mammals and bees by itself (DL50 ≥ 25 µg/bee) and moderately toxic to fish. This paper presents a method for the determination of PBO in honey bees samples due to a high number of intoxication registrared with pesticides. In the toxicology lab was developed a method for identification of PBO in honey bees by gas chromatography coupled with tandem mass spectrometry. Sample preparation procedure consists in weighing a small amount of honey bees sample, homogenization with dry sodium sulphat, extraction with ethyl acetate under strong ultrasonication, dispersive solid phase extraction with C18 and PSA, evaporation under nitrogen stream and redissolution with a mixture of cyclohexane-acetone. The identification of the PBO it’s made on the basis of the spectrum and the retention time. In the last few years were registrated several cases of intoxication in honey bees with pyrethroids like cypermethrin, tefluthrin, deltamethrin, tetramethrin together with PBO. This PBO in honey bees samples, together with a pesticide (usually piretroid), can be an indication that their death was caused intentionally using a commercial/ inside home product intended to control domestic insects.

REZUMAT

Piperonil butoxidul (PBO) este un sinergist sintetic care nu este toxic pentru insecte, dar combinat cu pesticide ca piretroizi sau carbamaţi, le potenţează efectul insecticid. De obicei, acesta se găseşte, în special, în produsele destinate combaterii insectelor casnice cum sunt ţânţarii, muştele etc. precum şi în produsele utilizate pentru efectuarea tratamentelor specifice la animalele de companie în controlul puricilor şi căpuşelor. PBO nu omoară insectele. PBO este practic netoxic pentru păsări, mamifere şi albine (Dl50 ≥ 25 µg/ albină) şi moderat toxic pentru peşti. Lucrarea prezintă o metodă de determinare a PBO alături de pesticide din probe de albine, datorită înregistrării unui număr mare de intoxicaţii la aceste insecte. În cadrul laboratorului de toxicologie a fost elaborată o metodă de determinare a piperonil butoxidului alături de pesticide din probe de albine, bazată pe gaz-cromatografie cuplată cu spectrometrie de masă. Metoda folosită pentru pregătirea probelor constă în extracţia prin ultrasonare a compuşilor cu acetat de etil în prezenţa sulfatului de sodiu anhidru, purificarea cu C18 şi PSA, concentrare şi reluarea reziduului în amestec de ciclohexan-acetonă. Identificarea PBO şi a pesticidelor se face pe baza spectrului de masă şi a timpului de retenţie. În ultimii ani au fost înregistrate mai multe cazuri de intoxicaţii la albine cu piretroizi cum ar fi cipermetrin, teflutrin, deltametrin, tetrame-trin, alături de care s-a indentificat PBO. Prezenţa PBO în probe de albine, alături de un pesticid (de obicei piretroid) poate fi un indiciu că moartea acestora a fost provocată intenţionat, utilizându-se un produs comercial destinat combaterii insectelor casnice.

Download PDF


Florica BĂRBUCEANU (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti)
Angela ONCIUL (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, Bucureşti)
C. LUPESCU (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti)
Lenuţa ZAMFIR (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti)
V. VUȚĂ (Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti)

ABSTRACT

Monitoring the effectiveness of the rabies vaccination in human beings and animals, is done only by serological methods. Over time, in order to detect the level of rabies antibodies, many techniques have been used, such as fluorescent antibody virus neutralization test (FAVN), rapid fluorescent focus inhibition test (RF FIT), enzyme-linked immunosorbent assay (ELISA) and mouse neutralization test (MNT). In the context of non-commercial movement of pet animals, the need for testing rabies vaccination emerged. The validation and standardization of methods as well as proficiency test for laboratories involved in this evaluation are only few duties of the European Union References Laboratories (EURL) for Rabies. On the other hand, serological assays for rabies are also used in the countries where oral rabies vaccination (ORV) programs of wild animals are in progress, in order to evaluate the efficacy of the vaccination and each country could use any of the above men-tioned methods.

REZUMAT

Monitorizarea eficienţei vaccinării antirabice atât la oameni cât şi la animale, se realizează doar prin metode serologice. De-a lungul timpului au fost utilizate mai multe metode pentru determinarea titrului anticorpilor antirabici postvaccinali, precum: testul de virusneutralizare evidenţiată prin fluorescenţă (FAVN) testul rapid de inhibare a fluorescenţei (RFFIT), testul imunoenzimatic (ELISA) şi testul de neutralizare pe şoareci (MNT). In contextul circulaţiei non-comerciale a animalelor de companie a apărut necesitatea testării vaccinării antirabice. Validarea şi standardizarea metodelor, precum şi evaluarea prin intercomparare a laboratoarelor implicate în această testare sunt doar câteva din atribuţiile Laboratorului European de Referinţă pentru Rabie. Pe de altă parte, testele serologice pentru rabie sunt folosite de asemenea în evaluarea programelor de vaccinare orală a animalelor sălbatice în ţări în care acestea sunt în desfăşurare şi fiecare ţară poate utiliza în acest scop una dintre metodele menţionate mai sus.

Download PDF

H. OLARU (Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România)

ABSTRACT

Presentation in chronological order of the 11 national veterinary congresses – which took place over 135 years (1882-2017) is a genuine track record. Each congress represents a historical moment of the veterinary medicine in our country, illustrating the main concerns of veterinarians and the actions that were put in place to prevent and combat animal diseases and to protect public health, the development of the veterinary services and institutions, a gratitude to our illustrious predecessors and an active participation in international professional actions and events. A further note is that the Romanian authorities have given special consideration to these events, even participating in them, in appreciation of the work of veterinarians. The themes and issues which were raised and discussed, reflect the awareness and the training level for those periods and a constant desire to improve and to progress. In the following, I briefly present the 11 national congresses that have taken place from 1892 to the present and the main themes of the 12th Congress of Veterinary Medicine Program, to be held on September 20-23, 2017 in Cluj-Napoca.

REZUMAT

Prezentarea în ordine cronologică a celor 11 congrese naţionale de medicină veterinară – care au avut loc de-a lungul a 135 de ani (1882-2017) constituie un autentic istoric profesional. Fiecare congres reprezintă un moment istoric al medicinii veterinare din ţara noastră, ilustrând principalele preocupări ale medicilor veterinari şi acţiunile care se instituiau pentru prevenirea şi combaterea bolilor la animale şi pentru apărarea sănătăţii publice, gradul de dezvoltare al serviciilor şi instituţiilor sanitare veterinare, recunoştinţa faţă de iluştrii înaintaşi şi participarea activă la acţiunile şi evenimentele profesionale internaţionale. O notă în plus o reprezintă modul în care autorităţile române au acordat importanţa cuvenită acestor manifestări deosebite, participând chiar la desfăşurarea lor, în semn de apreciere a activităţii medicilor veterinari. Temele şi problemele care s-au abordat şi discutat, reflectă gradul de cunoaştere şi nivelul pregătirii profesionale din acele perioade, precum şi dorinţa permanentă de perfecţionare şi progres. În cele ce urmează, prezint pe scurt cele 11 congrese naţionale care au avut loc din 1892 până în prezent, precum şi temele principale din Programul celui de al 12-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară (Cluj-Napoca, 20-23 septembrie 2017).

Download PDF
Nicoleta Manuela MILIŢĂ(Institute of Diagnosis and Animal Health)
Luminiţa ROMAŞCU (Institute of Diagnosis and Animal Health)                                                                                                                                                       
Elena NICORICI(Sanitary Veterinary and Food Safety Directorate of Dâmboviţa County)
Camelia Mihaela NUŢIU (Sanitary Veterinary and Food Safety Directorate of Mureș County)                                                                                                  C. LUPESCU(Institute of Diagnosis and Animal Health)
Florica BĂRBUCEANU(Institute of Diagnosis and Animal Health)

ABSTRACT

The discovery of antibiotics is regarded as one of
the greatest achievements of human civilization, but
during the last years, the excessive use of antimicrobials
in human and veterinary medicine has accelerated
the emergence and the spread of resistant microorganisms.
This situation is also worsened by the lack of
investments in developing new efficient antibiotics. At
the level of the European Union, the antimicrobial resistance
(AMR) is a priority and, following the enforcement
of Decision 652CE/12/2013, harmonized monitoring
and reporting norms were established in order
to be implemented by the EU Member States in relation
with the AMR of commensal and zoonotic bacteria,
in the veterinary and human fields.
The monitoring of the antimicrobial resistance of
Escherichia coli commensal strains isolated from caecal
samples collected from slaughtered pigs was implemented
for the first time in Romania, in 2015, by
testing a number of 399 samples. The isolation of
commensal extended spectrum beta-lactamases and
cephalosporinases producing E. coli strains (ESBL/
AmpC producing E. coli) was carried out using the
MacConkey agar supplemented with cefotaxime. The
identification was performed with classical bacteriological
techniques, based of phenotypical tests. The
ESBL/AmpC producing E. coli isolates were tested for
antimicrobial susceptibility using the broth microdilution
method, in accordance to SR ISO 20776-1:2007,
and the minimal inhibitory concentrations (MIC) obtained
were compared to the epidemiological cut-off
values according to the interpretation criteria established
by Decision 652CE / 12/2013.
The prevalence of commensal ESBL/AmpC producing
E. coli strains isolated from the slaughtered ciprostrains
were resistant to cefotaxime (100%), ampicillin
(100%), cefepime (91.93%), ceftazidime (90.13
%), sulfamethoxazole (73.54%), tetracycline (71.30
%), trimethoprim (62.33%), ciprofloxacin (53.81%),
chloramphenicol (41.70%), nalidixic acid (39.91%),
gentamicin (20.63%), cefoxitin (20.63%), azithromycin
(14,35%), colistin (3.59%), ertapenem (1.79%).
This survey shows that the pigs slaughtered in
Romania during the year 2015 were colonized, in a
proportion of more than 60%, with strains resistant to
cephalosporins, sulfonamides, tetracyclines and fluoroquinolones.
The results obtained will provide important
insight into effects of using antimicrobials at animals.
The study was funded by the National Sanitary
Veterinary and Food Safety Authority of Romania and
European Commission, on the basis of Grant Decision
SI2.700679/26.02.2015.

REZUMAT

Descoperirea antibioticelor este considerată una
dintre cele mai mari realizări ale civilizației umane, însă
utilizarea excesivă a medicamentelor antimicrobiene
în medicina umană și veterinară, în ultimii ani, a accelerat
apariția și răspândirea microorganismelor rezistente,
această situație fiind agravată și de lipsa investițiilor
în dezvoltarea de noi antibiotice eficiente. La
nivelul Uniunii Europene, rezistența antimicrobiană
(RAM) reprezintă o prioritate, astfel că, în conformitate
cu Decizia 652CE/12/2013, au fost stabilite norme
de monitorizare și raportare armonizate, care se aplică
de către Statele Membre, referitoare la RAM a bacteriilor
zoonotice și comensale, în domeniile uman și veterinar.
În România, monitorizarea rezistenței antimicrobiene
a tulpinilor comensale de Escherichia coli izolate
din probe de conținut cecal, prelevate de la porcii abatorizai,
s-a efectuat pe parcursul anului 2015, prin testarea
unui număr de 399 de probe. Izolarea tulpinilor
comensale de Escherichia coli sintetizatoare de betalactamaze
cu spectru extins și cefalosporinaze (E. coli
sintetizatoare ESBL/AmpC) s-a realizat prin utilizarea
mediului MacConkey suplimentat cu cefotaxim, iar
identificarea, prin tehnici bacteriologice clasice, pe
baza testelor fenotipice (caracterele morfo-culturale și
metabolice). Testarea rezistenței la antimicrobiene s-a
efectuat prin metoda microdiluției în bulion, în conformitate
cu standardul SR ISO 20776-1:2007, iar concentrațiile
minime inhibitorii obținute au fost raportate
la valorile limită epidemiologice, conform criteriilor de
interpretare stabilite prin Decizia 652CE/12/2013.
Prevalența izolatelor de E. coli sintetizatoare
ESBL/AmpC, din conținutul cecal al porcilor sacrificați
prin abatorizare, a fost de 65,78% (223 probe), iar pe
baza oncentrației minime inhibitorii obținute la testarea
pentru 21 antimicrobiene, acestea au fost rezistente
la cefotaxim (100%), ampicilină (100%), cefepim
(91,93%), ceftazidim (90,13%), sulfametoxazol
(73,54%), tetraciclină (71,30%), trimetoprim (62,33 %), ciprofloxacin (53,81%), cloramfenicol (41,70%),
acid nalidixic (39,91%), gentamicină (20,63%), cefoxitin
(20,63%), azitromicină (14,35%), colistin (3,59
%) și ertapenem (1,79%).
Această lucrare arată că, porcii sacrificați în România
pe parcursul anului 2015, au fost colonizați în proporție
de peste 60% cu tulpini rezistente la cefalosporine,
sulfonamide, tetracicline și fluorochinolone.
Rezultatele obținute furnizează informații importante
privind efectele utilizării antimicrobienelor la
animale. Studiul a fost finanțat în anul 2015 de către
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța
Alimentelor din România și Comisia Europeană,
în baza Deciziei de Grant SI2.700679/26.02.2015.